Observatorul european al riscurilor: numeroși lucrători migranţi din Europa se confruntă cu condiţii neadecvate de securitate şi sănătate în muncă

„Lucrătorii migranţi reprezintă deseori un procent mare dintre cei care lucrează în sectoarele cu grad înalt de risc şi în aşa-numitele locuri de muncă 3D - „dirty” (murdare), „dangerous” (periculoase) şi „demanding” (solicitante)”, a declarat Dl. Jukka Takala, Directorul EU-OSHA, din care face parte integrantă ERO.

„Munca acestora este deseori caracterizată prin nesiguranţă, condiţii precare de lucru şi salarii mici. Aceasta reprezintă o problemă majoră la nivel european.” Studiul de specialitate al ERO oferă o imagine de ansamblu privind migraţia în UE şi scoate în evidenţă cele mai importante aspecte de SSM care afectează lucrătorii migranţi.

Segregarea pe piaţa muncii
Dovezile existente sugerează o concentrare a lucrătorilor migranţi în anumite sectoare şi locuri de muncă: pe de o parte, unii lucrează în domenii de înaltă calificare, precum IT; pe de altă parte, mulţi lucrează în condiţii precare de muncă în sectoare precum agricultura şi horticultura, construcţiile, îngrijirea sănătăţii, menajul, transporturile şi sectorul alimentar.

Prezenţa semnificativă a lucrătorilor migranţi în aceste sectoare poate fi explicată nu doar prin insuficienţa forţei de muncă, ci şi prin barierele lingvistice şi juridice, asociate cu alte forme mai subtile de discriminare. Iar prezenţa acestora poate fi chiar mai mare, întrucât statisticile oficiale se referă doar la migraţia legală permanentă, nu şi la lucrătorii temporari sau nedeclaraţi, al căror număr poate fi deosebit de ridicat în agricultură.

O consecinţă directă a segregării pe piaţa muncii o reprezintă existenţa multor lucrători migranţi supra-calificaţi în locuri de muncă mai puţin calificate.

Impactul condiţiilor de muncă asupra sănătăţii şi securităţii migranţilor
Segregarea pe piaţa muncii poate avea consecinţe negative, precum salarii mai mici, program de lucru prelungit, instabilitate profesională mai mare, activităţi mai solicitante din punct de vedere fizic şi mai monotone, precum şi mai multe riscuri de accidente la locul de muncă.

Lucrătorii migranţi se confruntă cu riscuri suplimentare privind securitatea şi sănătatea din cauza perioadelor de lucru relativ scurte şi a cunoştinţelor limitate privind sistemele de sănătate şi securitate existente în ţările gazdă. De asemenea, ei acuză că sunt mult mai frecvent subiectul unor acţiuni de hărţuire decât colegii lor autohtoni. O consecinţă vizibilă o reprezintă şi nivelurile mai ridicate de stres din cauza unor condiţii de lucru mai puţin favorabile.

Munca nedeclarată
Se estimează că în nouă dintre cele mai mari economii ale fostei UE-15 lucrează între 4,4 şi 5,5 milioane de imigranţi în aşa-numita „economie subterană”, cu toate că nu sunt încă disponibile date exacte privind locurile de muncă nedeclarate. Situaţia sănătăţii lucrătorilor nedeclaraţi este extrem de preocupantă, deoarece deseori aceştia nu au acces la serviciile de sănătate în muncă şi nu beneficiază de mecanismele protecţie juridică destinate angajaţilor din locurile de muncă periculoase. Cele câteva studii realizate privind securitatea şi sănătatea lucrătorilor nedeclaraţi sugerează că nu se fac suficiente referiri la aceştia în statistici şi că aceştia se confruntă cu condiţii foarte precare de lucru.

O preocupare permanentă
Securitatea şi sănătatea lucrătorilor migranţi reprezintă o preocupare permanentă în UE. De aceea, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă va continua să monitorizeze stadiul cunoştinţelor în acest domeniu şi să promoveze, prin intermediul site-lui său, schimbul de informaţii privind bunele practici aplicabile.

Sfârşit

Presa internatională: Birgit Müller, Atasat de presa   Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate în Munca, Bilbao, tel. +34 94 479 35 52

Bruxelles: Brenda O'Brien, Ofiter de legatura cu Bruxelles, NCI Business Centre, Rue Wiertz 50, 1050 Bruxelles, tel. +32 2 401 68 59

1. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a fost înfiinţată de Uniunea Europeană pentru a sprijini satisfacerea nevoilor de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Agenţia, cu sediul la Bilbao, în Spania, are scopul de a îmbunătăţi viaţa oamenilor la locul de muncă prin stimularea schimbului de informaţii tehnice, ştiinţifice şi economice între cei implicaţi în problemele privind securitatea şi sănătatea în muncă.

2. Observatorul european al riscurilor a fost înfiinţat în anul 2005 ca parte integrantă a Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Schimbările demografice şi evoluţiile din cadrul organizării muncii şi metodelor de producţie generează noi tipuri de riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor care solicită soluţii noi. Observatorul european al riscurilor urmăreşte identificarea riscurilor noi şi iminente şi promovarea luării unor măsuri preventive din timp. El descrie tendinţele şi factorii care stau la baza acestora şi anticipează schimbările din mediul de muncă şi posibilele consecinţe ale acestora asupra sănătăţii şi securităţii.