Observatorul European al Riscurilor: Din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu riscuri psihosociale la locul de muncă

Introducerea noilor tehnologii, materiale şi procese de lucru conduc la schimbări semnificative ale mediilor de muncă. Modificările survenite în conceperea, organizarea şi gestionarea muncii pot determina noi categorii de riscuri care pot conduce la niveluri ridicate de stres şi, ulterior, la o deteriorare gravă a sănătăţii mentale şi fizice. Un nou raport publicat de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă arată că principalele riscuri psihosociale sunt legate de noile forme de contracte de muncă, de nesiguranţa locurilor de muncă, de intensificarea muncii, de exigenţele emoţionale crescute, de violenţa la locul de muncă şi de dezechilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată.

Dl. Jukka Takala, Directorul Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) afirmă:

„Viaţa profesională în Europa, cunoaşte schimbări din ce în ce mai rapide. Nesiguranţa locurilor de muncă, cumulul de locuri de muncă sau creşterea intensităţii muncii pot genera stres profesional şi pot pune în pericol sănătatea lucrătorilor. Monitorizarea şi îmbunătăţirea mediilor de muncă psihosociale sunt necesare pentru a crea locuri de muncă de calitate şi pentru a menţine lucrătorii în condiţii bune.”

Stresul profesional este una dintre cele mai mari provocări în materie de securitate şi sănătate în muncă (SSM) cu care se confruntă Europa, iar numărul persoanelor care suferă de afecţiuni legate de stres, cauzate sau agravate de muncă, este posibil să crească. Stresul se află pe locul doi în topul celor mai invocate probleme de sănătate legate de muncă, afectând 22% dintre lucrătorii din UE (2005). Studiile sugerează că între 50% şi 60% dintre toate zilele de lucru pierdute au legătură cu stresul. În 2002, costul economic anual al stresului legat de muncă, în UE15, a fost estimat la 20 000 de milioane EUR.

Riscurile psihosociale emergente au fost analizate în previziunile experţilor şi sunt prezentate într-un nou raport, al treilea din seria referitoare la riscurile noi şi emergente, publicat de Observatorul European al Riscurilor (OER), parte integrantă a EU-OSHA.

Munca precară pune în pericol sănătatea lucrătorilor
Munca precară este definită, în general, ca fiind acea formă de angajare care aduce venituri puţine şi care este inferioară din punct de vedere calitativ, oferind şanse reduse de formare şi de avansare în carieră. Oamenii angajaţi cu contracte de muncă precare îndeplinesc, de obicei, cele mai periculoase sarcini, lucrează în condiţii dificile şi beneficiază de mai puţină formare în materie de SSM. Munca în condiţii instabile poate genera sentimente de insecuritate şi creşterea stresului de origine profesională.

Intensificarea muncii duce la apariţia unor probleme de sănătate
Termenele stricte şi ritmurile rapide de lucru sunt cauza pentru care un număr din ce în ce mai mare de lucrători din UE se confruntă cu un volum mare de muncă şi presiuni crescute la locul de muncă. Reducerea locurilor de muncă, volumul din ce în ce mai mare de informaţii care trebuie tratate la locul de muncă ca urmare a apariţiei noilor tehnologii de comunicaţie şi solicitările tot mai numeroase împărţite între mai puţini lucrători pot antrena, de asemenea, un stres profesional crescut.

Violenţa sau hărţuirea morală pun în pericol lucrătorii
Problema violenţei şi a hărţuirii la locul de muncă este din ce în ce mai îngrijorătoare. Deşi acestea afectează toate tipurile de ocupaţii şi sectoare de activitate, prevalenţa este ridicată în sectoarele sănătate şi servicii. Pierderea încrederii în sine, anxietatea, depresia şi chiar sinuciderea pot fi o consecinţă a acestei probleme.

Dezechilibrul între viaţa profesională şi viaţa privată afectează familiile
Volumul mare de muncă şi programele de lucru prea puţin flexibile îngreunează realizarea unui echilibru corespunzător între viaţa privată şi viaţa profesională, în special la femei, care continuă să se confrunte adesea cu munca în „două schimburi”, mai întâi la locul de muncă, apoi acasă. Aceasta poate conduce la apariţia stresului şi a altor efecte negative asupra sănătăţii oamenilor, mai ales atunci când nu este posibil ca angajaţii să îşi adapteze condiţiile de muncă nevoilor lor personale. Peste 40% dintre angajaţii din UE27 care au avut un program de lucru prelungit s-au declarat nesatisfăcuţi de raportul dintre viaţa lor profesională şi viaţa de familie.

Un atelier de lucru destinat discuţiilor şi consolidării rezultatelor acestui studiu, dar şi analizării metodelor practice de combatere a riscurilor psihosociale, va avea loc la Bruxelles în aprilie 2008. Acesta va reuni specialişti în domeniul SSM, factori de decizie politică din UE şi reprezentanţi ai angajatorilor şi lucrătorilor.

Mai mult, EU-OSHA intenţionează să efectueze un studiu previzional la scară largă pentru monitorizarea schimbărilor survenite la locul de muncă şi în societate, care duc la apariţia riscurilor emergente în domeniul SSM. În 2009, EU-OSHA intenţionează, de asemenea, să lanseze un studiu în întreprinderi, în toate cele 27 de state membre ale UE, pentru a afla cum tratează organizaţiile din sectoarele public şi privat riscurile psihosociale şi cum pot fi ajutate întreprinderile să gestioneze mai eficient aceste pericole complexe existente la locul de muncă.

• Fişă informativă privind riscurile psihosociale emergente
• Expert forecast on emerging psychosocial risks related to occupational safety and health - Available in [English]
  
• Subiecte: Stresul şi riscurile psihosociale
• Expert forecast on emerging biological risks related to occupational safety and health - Available in [English]
  
• Expert forecast on emerging physical risks related to occupational safety and health - Available in [English]
  
• Observatorul European al Riscurilor

Presa internationala: Birgit Müller, Atasat de presa   Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate în Munca, Bilbao, tel. +34 94 479 35 52

Bruxelles: Brenda O'Brien, Ofiter de legatura cu Bruxelles, NCI Business Centre, Rue Wiertz 50, 1050 Bruxelles, tel. +32 2 401 68 59

1. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a fost înfiinţată de Uniunea Europeană pentru a sprijini satisfacerea nevoilor de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Agenţia, cu sediul la Bilbao, în Spania, are scopul de a îmbunătăţi viaţa oamenilor la locul de muncă prin stimularea schimbului de informaţii tehnice, ştiinţifice şi economice între cei implicaţi în problemele privind securitatea şi sănătatea în muncă.

2. Observatorul european al riscurilor a fost înfiinţat în anul 2005 ca parte integrantă a Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Schimbările demografice şi evoluţiile din cadrul organizării muncii şi metodelor de producţie generează noi tipuri de riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor care solicită soluţii noi. Observatorul European al Riscurilor urmăreşte identificarea riscurilor noi şi iminente şi promovarea luării unor măsuri preventive din timp. El descrie tendinţele şi factorii care stau la baza acestora şi anticipează schimbările din mediul de muncă şi posibilele consecinţe ale acestora asupra sănătăţii şi securităţii.