Evaluarea riscurilor in sistemul om – masina

ISBN 973-86192-5-4

Prefata

Problema cheie a accesului la optimizarea integrarii omului in sistemul solicitarilor profesionale, la conservarea si utilizarea eficienta a potentialului sau creator, protectia muncii constituie astazi un domeniu multidisciplinar ce integreaza preocupari conjugate ale disciplinelor tehnice si umaniste, interesate, deopotriva, in gasirea celor mai adecvate mijloace de proiectare a functionalitatii locurilor de munca.

Scopul final al acestei activitati este prezervarea vietii si integritatii omului in procesul muncii, prevenirea accidentelor si bolilor profesionale.

Evolutia preocuparilor privind protectia omului in procesul muncii a cunoscut trei faze distincte:
   – faza centrata pe „masina";
   – faza centrata pe „om";
   – faza centrata pe sistem (om - masina).

Ultima faza include abordarile moderne prin prisma teoriei fiabilitatii pentru securitatea sistemelor tehnice, respectiv ergonomia sistemelor pentru evaluarea securitatii sistemelor om - masina. Parte componenta a protectiei sociale, careia îi confera pondere si valoare in balanta sistemului socio - economic, protectia muncii a avut in toate timpurile o puternica tenta umanitara. Orice societate care recunoaste „omul ca valoare si scop suprem" va admite ca protejarea vietii acestuia este a priori justificata si indreptateste un efort oricât de mare.

Pe de alta parte, resursele financiare sunt limitate si, oricât de puternica ar fi latura sociala a acestei activitati, in conditiile economiei de piata, stabilirea prioritatilor in alocarea acestor resurse trebuie sa aiba la baza criterii economice. Deplasarea ponderii dinspre componenta sociala, umanitara, a protectiei muncii spre componenta economica, in conditiile economiei de piata, necesita importante schimbari in modul de abordare a problemelor de securitate si sanatate in munca.

In esenta, aceste schimbari constau in deplasarea accentului de la analize calitative spre gasirea unor criterii, metode sau indicatori care sa permita cuantificarea riscului, respectiv a starii de securitate a muncii intr-un sistem (loc de munca, atelier, unitate). Astfel de cuantificari permit, in primul rând, o radiografiere a situatiei existente din care rezulta riscurile acceptabile sau nu si prioritatile in luarea masurilor de prevenire, respectiv in alocarea resurselor pentru acestea.

In al doilea rând, evaluarea nivelurilor de risc/securitate a muncii in cadrul unui sistem permite compararea sub acest aspect a diverselor sisteme, cu aplicatii in utilizarea optima a pârghiilor economice. In al treilea rând, evaluarea nivelurilor de risc/securitate stimuleaza cointeresarea agentilor economici sa-si îmbunatateasca conditiile de munca, respectiv sa ia masuri pentru trecerea de la niveluri de risc mari la niveluri inferioare, acceptabile.
In sfârsit, aplicarea si generalizarea unor astfel de metode ar permite, intr-un viitor mai indepartat, stabilirea unor cote de asigurari sociale diferentiate in functie de nivelul de risc/securitate al agentilor economici, respectiv includerea criteriilor de securitate in salarizare, alaturi de criteriile de produc-tivitate si complexitate a muncii.

In tara noastra nu a existat pâna in prezent o metoda de evaluare a nivelului de risc intr-un sistem. Estimarile care se fac in prezent, sub acest aspect, au la baza analize postaccident/boala, respectiv indicii de frecventa si gravitate ai acestor evenimente. Pe plan mondial, ideea unor diagnoze de securitate in intreprinderi este relativ veche, dar nici aici nu s-a ajuns, decât in putine cazuri, la instrumente de lucru operationale si generalizabile. Diversele procedee si metode elaborate fie au aplicabilitate redusa, derivând din modele specifice de accidentare, fie sunt simpliste, neabordând sistematic toata gama de factori de risc ce pot genera accidente sau boli profesionale.

[sus]

In lucrarea de fata, dupa o prealabila sistematizare a principiilor care stau la baza evaluarii riscurilor/securitatii sistemelor de munca, se prezinta o analiza critica a stadiului actual al criteriilor si metodelor de evaluare descrise in literatura de specialitate.

In functie de modelul teoretic pe care se bazeaza, metodele existente le-am grupat in patru categorii:
   – controale si verificari;
   – metode bazate pe modelul Heinrich;
   – metode bazate pe teoria fiabilitatii sistemelor;
   – metode bazate pe ergonomia sistemelor.

Pentru fiecare categorie se face o analiza critica a metodelor reprezen-tative, insistându-se asupra scopului pentru care au fost concepute, a instru-mentelor de lucru, a utilitatii actuale, a deficientelor si limitelor de aplicare. Analiza comparativa a avantajelor si limitelor fiecarei metode sau a diferitelor categorii de metode este prezentata sintetic si sub forma unui tabel recapitulativ la sfârsitul acestei parti a lucrarii.

Urmatoarea parte cuprinde contributia personala la dezvoltarea unui model teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale, care ofera posibilitatea analizei sistematice a tuturor factorilor de risc dintr-un sistem si, pe aceasta baza, evaluarea nivelului de risc/securitate din sistemul respectiv. Pornind de la analiza elementelor implicate in orice proces de munca - executant, sarcina de munca, mjloace de productie, mediu de munca - se stabilesc principalele categorii de factori de risc proprii fiecarui element, rezultând in final o lista de control a acestor factori.

Pentru facilitarea identificarii formelor concrete de manifestare a fac-torilor de risc de accidentare si îmbolnavire profesionala intr-un sistem, se incearca o clasificare a acestora in functie de urmatoarele criterii:
   – dependenta de elementele sistemului de munca;
   – responsabilitatea factorului uman;
   – locul si rolul in dinamica producerii accidentului de munca;
   – modul de manifestare;
   – modul in care participa la producerea leziunii.

In acelasi scop se analizeaza actiunea factorilor de risc asupra organis-mului uman si se fac precizari asupra relatiei factori de risc – cauze. In cuprinsul aceluiasi capitol se prezinta modelul teoretic al dinamicii accidentului in sistemul de munca si particularitatile genezei bolilor profesionale. Partea principala a lucrarii o reprezinta elaborarea unei metode de evaluare a nivelului de risc/securitate a muncii intr-un sistem, bazata pe premi-sele oferite de modelul teoretic dezvoltat anterior si pe concluziile rezultate din analiza stadiului actual.

Metoda propusa face parte din categoria metodelor analitice, semi-cantitative, si consta, in esenta, in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) cu ajutorul unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc in parte, pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de munca, se determina ca medie ponderata a nivelurilor de risc partiale, astfel incât compensarile sa fie minime. Nivelul de securitate rezulta indirect, fiind invers proportional cu nivelul de risc.

Aplicarea metodei se finalizeaza cu doua documente centralizatoare pentru fiecare loc de munca: fisa de evaluare a riscurilor; fisa de masuri propuse.
In prima fisa se inscriu factorii de risc identificati, parametrii de cuanti-ficare ai acestora, consecinta maxima previzibila, clasele de gravitate si frec-venta, nivelul de risc pentru fiecare factor de risc in parte si nivelul de risc global pe loc de munca.

Fisa a doua contine masurile tehnice si organizatorice necesare pentru combaterea actiunii fiecarui factor de risc de la locul de munca evaluat, ierarhizate in functie de nivelurile de risc, incepând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4 ...). Prin aplicarea acestor masuri locul de munca trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

Intrucât permite incadrarea locurilor de munca in niveluri de risc, respectiv de securitate, metoda poate fi utilizata si in alte scopuri. In cadrul lucrarii se face o descriere detaliata a metodei (finalitate, prin-cipiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru si conditii de apli-care), precum si a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecinte, scala de cotare a gravitatii si a frecventei, grila de incadrare a nivelurilor de risc etc.).

[sus]

Ultima parte a lucrarii o constituie prezentarea selectiva, cu titlu de exemplu, a unora dintre aplicatiile metodei efectuate in ramurile distributia energiei electrice, constructii de masini, hidroenergetica, depozitare si livrare produse petroliere, statii PECO, transporturi auto si in industria nuclearo-energetica. Evaluarea riscurilor la locurile de munca este o obligatie legala a angaja-torilor, derivând din Directiva-cadru 391/89/CEE si prevazuta in articolul 11, respectiv 31, din Normele generale de protectie a muncii.

Metoda prezentata in lucrare a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si aplicarea ei permite:

• identificarea tuturor factorilor de risc de la locurile de munca, operatie necesara in vederea autorizarii intreprinderilor din punct de vedere al protectiei muncii si elaborarii instructiunilor proprii de securitate a muncii ale acestora;
• radiografierea situatiei existente la fiecare loc de munca, din care rezulta riscurile acceptabile si cele care se inscriu sub curba de acceptabilitate a riscului;
• stabilirea dimensiunii riscurilor (nivelurile de risc) la fiecare loc de munca si ierarhizarea acestora;
• stabilirea prioritatilor privind masurile de prevenire la fiecare loc de munca, respectiv utilizarea optima a resurselor alocate in acest scop;
• stabilirea unei ierarhizari a locurilor de munca din punct de vedere al periculozitatii si nocivitatii acestora;
• compararea diverselor locuri de munca sub aspectul riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala, cu aplicatie in utilizarea optima a pârghiilor economice;
• gestionarea computerizata a riscurilor, daca se constituie banci de date cu rezultatele evaluarii.

Bazata pe experienta de 30 de ani a autorului in domeniu si pe apli-catiile efectuate la peste 3000 locuri de munca, din toate ramurile economiei nationale, lucrarea se adreseaza personalului din sectorul securitatii si sanatatii in munca, constituind un important instrument de lucru in indeplinirea atribu-tiilor de serviciu.

AUTORUL

Cuprins

1. Principii si criterii de evaluare a riscurilor, respectiv a securitatii muncii intr-un sistem
  1.1. Evaluarea postaccident (a posteriori)
  1.2. Evaluarea preaccident (a priori)
2. Stadiul actual al metodelor de analiza a riscurilor si de evaluare a securitatii muncii intr-un sistem
  2.1. Evolutia conceptelor privind securitatea muncii
  2.2. Metode de tipul „controale si verificari”
  2.3. Metode bazate pe modelul Heinrich
  2.4. Metode bazate pe teoria fiabilitatii
  2.5. Metode bazate pe ergonomia sistemelor
  2.6. Concluzii la stadiul actual al metodelor de evaluare
3. Contributii la evaluarea riscurilor in sistemul om – masina
  3.1. Model teoretic al genezei accidentelor de munca si a bolilor profesionale
  3.2. Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala
  3.3. Aplicatii
Bibliografie

[sus]