Legatura ta catre Securitate si Sanatate in Munca

Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 21/03/2006
Intrare in vigoare: 01/01/2007

�n temeiul art. 108 din Constitutia Rom�niei, republicata,
Guvernul Rom�niei adopta prezenta hotar�re.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

�� Art. 1. - Prezenta hotăr�re stabileşte cerinţele minime de securitate şi sănătate �n muncă pentru şantierele temporare sau mobile.

�� Art. 2. - Prezenta hotăr�re nu se aplică activităţilor de foraj şi extracţie din industria extractivă.

�� Art. 3. - Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplică domeniului prevăzut la art. 1 fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotăr�ri.

�� Art. 4. - �n �nţelesul prezentei hotăr�ri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

�� a) şantier temporar sau mobil, denumit �n continuare şantier, - orice şantier �n care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută �n anexa nr. 1;

�� b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

�� c) manager de proiect - orice persoană fizică sau juridică, autorizată �n condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, �nsărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului �n condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

�� d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

�� e) şef de şantier - persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;

�� f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, �n baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

�� g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoană fizică sau juridică care �şi asumă contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute �n proiectul lucrării;

�� h) lucrător independent - orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională �n mod independent şi �şi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;

�� i) coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, av�nd atribuţiile prevăzute la art. 54;

�� j) coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata realizării lucrării, av�nd atribuţiile prevăzute la art. 58.

CAPITOLUL II
Coordonatori �n materie de securitate şi sănătate

�� Art. 5. - Coordonarea �n materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată at�t �n faza de studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, c�t şi pe perioada executării lucrărilor.

�� Art. 6. - Atunci c�nd la elaborarea proiectului participă mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

�� Art. 7. - Atunci c�nd la realizarea lucrărilor pe şantier participă mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării.

�� Art. 8. - Funcţia de coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a intervenţiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoană.

�� Art. 9. - Pentru a-şi putea �ndeplini atribuţiile, coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate trebuie:

�� a) să participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrării;

�� b) să fie invitaţi la toate �ntrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrării;

�� c) să primească şi, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare �ndeplinirii sarcinilor sale;

�� d) să �ntocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare prevăzut la art. 36.

CAPITOLUL III
Instrumente ale coordonării

�� SECŢIUNEA 1

� Planul de securitate şi sănătate

�� Art. 10. - Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să asigure ca, �nainte de deschiderea şantierului, să fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, conform art. 54 lit. b).

�� Art. 11. - Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate �n vederea prevenirii riscurilor care pot apărea �n timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.

�� Art. 12. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat �ncă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.

�� Art. 13. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie elaborat de coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

�� Art. 14. - �n situaţia �n care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.

�� Art. 15. - Pe măsură ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate �n planul de securitate şi sănătate.

�� Art. 16. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului acestuia.

�� Art. 17. - Planul de securitate şi sănătate trebuie:

�� a) să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;

�� b) să specifice riscurile care pot apărea;

�� c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;

�� d) să conţină măsuri specifice privind lucrările care se �ncadrează �n una sau mai multe categorii cuprinse �n anexa nr. 2.

�� Art. 18. - La elaborarea planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină seama de toate tipurile de activităţi care se desfăşoară pe şantier şi să se identifice toate zonele �n care se desfăşoară lucrările cuprinse �n anexa nr. 2.

�� Art. 19. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:

�� a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;

�� b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate;

�� c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

�� d) măsuri specifice de securitate �n muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;

�� e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;

�� f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;

�� g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară �n perimetrul şantierului şi �n vecinătatea acestuia;

�� h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului �n ordine şi �n stare de curăţenie;

�� i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate �n acest sens;

�� j) modalităţi de colaborare �ntre antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea �n muncă.

�� Art. 20. - Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, �n special, la:

�� a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;

�� b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, �n particular, �n ceea ce priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau �n vecinătatea acestuia;

�� c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;

�� d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, �n mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase;

�� e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dăr�mări, demolări şi demontări;

�� f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

�� g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;

�� h) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.

�� Art. 21. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat �n funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.

�� Art. 22. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle �n permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate �n muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice �n domeniul securităţii şi sănătăţii.

�� Art. 23. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

�� SECŢIUNEA a 2-a

� Planul propriu de securitate şi sănătate

�� Art. 24. - Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

�� Art. 25. - Atunci c�nd un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate, după caz.

�� Art. 26. - Antreprenorul trebuie să stabilească acest plan �n cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.

�� Art. 27. - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al şantierului.

�� Art. 28. - Antreprenorul care execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori, �n totalitate sau o parte din lucrările care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru lucrările şantierului ce intră �n responsabilitatea sa.

�� Art. 29. - La elaborarea planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină seama de informaţiile furnizate de către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al şantierului.

�� Art. 30. - Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate �n cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu antreprenorul.

�� Art. 31. - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:

�� a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;

�� b) numărul lucrătorilor pe şantier;

�� c) numele persoanei desemnate să conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;

�� d) durata lucrărilor, indic�nd data �nceperii acestora;

�� e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă pe şantier;

�� f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;

�� g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie individuală.

�� Art. 32. - �nainte de �nceperea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice �n domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

�� Art. 33. - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie actualizat ori de c�te ori este cazul.

�� Art. 34. - Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie să se afle �n permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate �n muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice �n domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

�� Art. 35. - Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

�� SECŢIUNEA a 3-a

� Registrul de coordonare

�� Art. 36. - Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.

�� Art. 37. - Coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate trebuie să consemneze �n registrul de coordonare:

�� a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier;

�� b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;

�� c) evenimentele importante care trebuie luate �n considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;

�� d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea �n muncă aduse la cunoştinţă beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele răspunsuri ale acestora;

�� e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea �n muncă;

� �f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;

�� g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale �ntrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise;

�� h) incidente şi accidente care au avut loc.

�� Art. 38. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi ataşat la registru.

�� Art. 39. - Coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.

�� Art. 40. - Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

�� SECŢIUNEA a 4-a

� Dosarul de intervenţii ulterioare

�� Art. 41. - Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:

�� a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;

�� b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea intervenţiilor ulterioare �n condiţii de securitate şi sănătate.

�� Art. 42. - Dosarul de intervenţii ulterioare se �ntocmeşte �ncă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.

�� Art. 43. - Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se ataşează la dosar.

�� Art. 44. - După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar.

�� Art. 45. - �n cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.

�� Art. 46. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada intervenţiilor ulterioare trebuie să completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.

CAPITOLUL IV
Declaraţia prealabilă

�� Art. 47. - Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie să �ntocmească o declaraţie prealabilă �n următoarele situaţii:

�� a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;

�� b) volumul de m�nă de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.

�� Art. 48. - Declaraţia va fi �ntocmită conform anexei nr. 3 şi va fi comunicată inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia se vor desfăşura lucrările, cu cel puţin 30 de zile �nainte de �nceperea acestora.

�� Art. 49. - Textul declaraţiei prealabile trebuie să fie afişat pe şantier, �n loc vizibil, �nainte de �nceperea lucrărilor.

�� Art. 50. - Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de c�te ori au loc schimbări.

CAPITOLUL V
Elaborarea proiectului lucrării

�� SECŢIUNEA 1

� Principii generale de securitate şi sănătate

aplicabile proiectului lucrării

�� Art. 51. - �ncă din faza de concepţie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci c�nd este cazul, beneficiarul trebuie să ia �n considerare principiile generale de prevenire �n materie de securitate şi sănătate prevăzute �n legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE, �n special �n ceea ce priveşte:

�� a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice �n scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv;

�� b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.

�� Art. 52. - �n faza de concepţie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării trebuie să se ţină seama, ori de c�te ori este necesar, de toate planurile de securitate şi de sănătate şi de toate dosarele �ntocmite conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).

�� SECŢIUNEA a 2-a

� Desemnarea coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate

pe durata elaborării proiectului lucrării

�� Art. 53. - Desemnarea coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să se facă �nainte de �nceperea fazei de elaborare a proiectului lucrării.

�� SECŢIUNEA a 3-a

� Atribuţiile coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate

pe durata elaborării proiectului lucrării

�� Art. 54. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, numit �n conformitate cu art. 6, are următoarele atribuţii:

�� a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;

�� b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, preciz�nd regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţin�nd seama de activităţile de exploatare care au loc �n cadrul acestuia;

�� c) să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţin�nd elementele utile �n materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seama �n cursul eventualelor lucrări ulterioare;

�� d) să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;

�� e) să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi �n domeniu;

�� f) să deschidă un registru de coordonare şi să-l completeze;

�� g) să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;

�� h) să participe la �ntrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;

�� i) să stabilească, �n colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;

�� j) să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului;

�� k) să organizeze coordonarea �ntre proiectanţi;

�� l) să ţină seama de toate eventualele interferenţe ale activităţilor de pe şantier.

�� Art. 55. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei:

�� a) experienţă profesională de minimum 5 ani �n arhitectură, construcţii sau conducerea şantierelor;

�� b) formare specifică de coordonator �n materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.

CAPITOLUL VI
Realizarea lucrării

�� SECŢIUNEA 1

� Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării

�� Art. 56. - Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie să respecte obligaţiile generale ce le revin �n conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE, �n special �n ceea ce priveşte:

�� a) menţinerea şantierului �n ordine şi �ntr-o stare de curăţenie corespunzătoare;

�� b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţin�nd seama de condiţiile de acces la aceste posturi;

�� c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;

�� d) manipularea �n condiţii de siguranţă a diverselor materiale;

�� e) �ntreţinerea, controlul �nainte de punerea �n funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, �n scopul eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

�� f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi �nmagazinare a diverselor materiale, �n special a materialelor sau substanţelor periculoase;

�� g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;

�� h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dăr�mări, demolări şi demontări;

�� i) adaptarea, �n funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;

�� j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;

�� k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează �n cadrul sau �n apropierea şantierului.

�� SECŢIUNEA a 2-a

� Desemnarea coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate

pe durata realizării lucrării

�� Art. 57. - Atunci c�nd beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, altul dec�t cel desemnat pe perioada realizării proiectului, această desemnare va avea loc �naintea �nceperii lucrărilor pe şantier.

�� SECŢIUNEA a 3-a

� Atribuţiile coordonatorului �n materie de securitate şi sănătate

pe durata realizării lucrării

�� Art. 58. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, numit �n conformitate cu art. 7, are următoarele atribuţii:

�� a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice �n scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;

�� b) să coordoneze punerea �n aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respectă principiile prevăzute la art. 56, �ntr-un mod coerent şi responsabil, şi aplică planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);

�� c) să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), �n funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;

�� d) să organizeze cooperarea �ntre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenţi;

�� e) să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;

�� f) să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe şantier;

�� g) să stabilească, �n colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;

�� h) să ţină seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia;

�� i) să stabilească, �mpreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;

� �j) să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, �nainte ca aceştia să redacteze planul propriu de securitate şi sănătate;

�� k) să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora.

�� Art. 59. - Coordonatorul �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competenţa necesară exercitării funcţiei:

�� a) experienţă profesională �n construcţii sau �n conducerea şantierului de minimum 5 ani;

�� b) formare specifică de coordonator �n materie de securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.

CAPITOLUL VII
Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor

şi lucrătorilor independenţi

�� SECŢIUNEA 1

� Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect

�� Art. 60. - Atunci c�nd un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori �n materie de securitate şi sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi exonerat de răspunderile care �i revin �n acest domeniu.

�� Art. 61. - �n vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are, �n principal, următoarele obligaţii:

�� a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de muncă;

�� b) să coopereze cu coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate �n timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;

�� c) să ia �n considerare observaţiile coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate consemnate �n registrul de coordonare;

�� d) să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului, consult�ndu-se cu coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate;

�� e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii �n materie de securitate şi sănătate.

�� SECŢIUNEA a 2-a

� Obligaţiile angajatorilor

�� Art. 62. - Punerea �n aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut �n legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE.

�� Art. 63. - �n vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier �n condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60, angajatorii au, �n principal, următoarele obligaţii:

�� a) să respecte obligaţiile generale ale angajatorilor �n conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE;

�� b) să �ndeplinească şi să urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;

�� c) să ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, �n conformitate cu cerinţele minime stabilite �n anexa nr. 4;

�� d) să ţină seama de indicaţiile coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi să le �ndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;

�� e) să informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi să pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;

�� f) să redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi să le transmită coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate.

�� Art. 64. - �n vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, atunci c�nd ei �nşişi execută o activitate profesională pe şantier, angajatorii trebuie să respecte:

�� a) prevederile din legislaţia naţională care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecţie;

� �b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate �n muncă.

�� SECŢIUNEA a 3-a

� Obligaţiile lucrătorilor independenţi

�� Art. 65. - �n vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:

�� a) să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate şi sănătate, �n conformitate cu legislaţia naţională care transpune Directiva 89/391/CEE şi, �n particular, prevederile art. 56;

�� b) să respecte dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite �n anexa nr. 4;

�� c) să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate stabilite pentru şantierul respectiv;

�� d) să participe la orice acţiune coordonată de prevenire a riscurilor de accidentare şi �mbolnăvire profesională pe şantier;

�� e) să utilizeze echipamente de muncă ce �ndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate;

�� f) să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expuşi;

�� g) să respecte indicaţiile şi să �ndeplinească instrucţiunile coordonatorilor �n materie de securitate şi sănătate;

�� h) să respecte prevederile planului de securitate şi sănătate.

CAPITOLUL VIII
Informarea lucrătorilor

�� Art. 66. - Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe şantier.

�� Art. 67. - Informaţiile trebuie să fie pe �nţelesul lucrătorilor cărora le sunt adresate.

CAPITOLUL IX
Consultarea şi participarea lucrătorilor

�� Art. 68. - Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie să se realizeze conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.

� �Art. 69. - Atunci c�nd este necesar, ţin�nd seama de gradul de risc şi de importanţa şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din �ntreprinderile care �şi desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie să se realizeze cu o coordonare adecvată.

�� Art. 70. - �n scopul consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a eventualelor sale modificări.

CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale

�� Art. 71. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotăr�re.

�� Art. 72. - Regulamentul privind formarea specifică de coordonator �n materie de securitate şi sănătate prevăzut la art. 55 şi 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

�� Art. 73. - Prezenta hotăr�re intră �n vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

��� Prezenta hotăr�re transpune Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pe şantierele temporare şi mobile, publicată �n Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.

��PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

������������������������������������������� Contrasemnează:
─────────────────────────
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre

����������������������������������������� Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolăescu

p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat

Bucureşti, 2 martie 2006.
Nr. 300.

[sus]

ANEXA Nr. 1

LISTA NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor de construcţii sau de inginerie civilă

�� 1. Excavaţii

�� 2. Terasamente

�� 3. Construcţii

�� 4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate

�� 5. Amenajări sau instalaţii

�� 6. Transformări

�� 7. Renovări

�� 8. Reparaţii

�� 9. Dăr�mări

�� 10. Demolări

�� 11. Mentenanţă

�� 12. �ntreţinere - lucrări de zugrăveli şi curăţare

�� 13. Asanări

�� 14. Consolidări

�� 15. Modernizări

�� 16. Reabilitări

�� 17. Extinderi

�� 18. Restaurări

�� 19. Demontări

[sus]

ANEXA Nr. 2

LISTA NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor care implică riscuri specifice pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor

�� 1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi �ngropaţi sub alunecări de teren, �nghiţiţi de terenuri mocirloase/mlăştinoase ori de a cădea de la �nălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului �nconjurător al locului de muncă

�� 2. Lucrări �n care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o cerinţă legală

�� 3. Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru care prevederile legale specifice obligă la delimitarea de zone controlate sau supravegheate

�� 4. Lucrări �n apropierea liniilor electrice de �naltă tensiune

�� 5. Lucrări care expun la risc de �nec

�� 6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri

�� 7. Lucrări cu tuburi cu aer comprimat

�� 8. Lucrări care implică folosirea de explozibili

�� 9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.

[sus]

ANEXA Nr. 3

CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE

�� 1. Data comunicării

�� 2. Adresa exactă a şantierului

�� 3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)

�� 4. Tipul lucrării

�� 5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa)

�� 6. Coordonatorul (coordonatorii) �n materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele şi adresa)

�� 7. Coordonatorul (coordonatorii) �n materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării (numele şi adresa)

�� 8. Data prevăzută pentru �nceperea lucrării

�� 9. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier

�� 10. Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier

�� 11. Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători independenţi prevăzut pe şantier

�� 12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucrătorilor independenţi deja selecţionaţi.

[sus]

ANEXA Nr. 4

CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru şantiere

��� Observaţii preliminare

��� Obligaţiile prevăzute �n prezenta anexă se aplică de fiecare dată c�nd caracteristicile şantierului ori ale activităţii, circumstanţele sau un risc o cer.

��� �n sensul prezentei anexe, termenul �ncăperi �nseamnă, printre altele, barăci.

�� PARTEA A

� Cerinţe minime generale pentru locurile de muncă din şantiere

�� 1. Stabilitate şi soliditate

�� 1.1. Materialele, echipamentele şi, �n general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate �ntr-un mod adecvat şi sigur.

�� 1.2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistenţă suficientă nu este permis dec�t dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel �nc�t lucrul să se desfăşoare �n condiţii de siguranţă.

�� 2. Instalaţii de distribuţie a energiei

�� 2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel �nc�t să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere directă ori indirectă.

�� 2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie să se ţină seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenţă externe şi de competenţa persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.

�� 3. Căile şi ieşirile de urgenţă

�� 3.1. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie �n permanenţă libere şi să conducă �n modul cel mai direct posibil �ntr-o zonă de securitate.

�� 3.2. �n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi �n condiţii de securitate maximă pentru lucrători.

�� 3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se determină �n funcţie de utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale �ncăperilor, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.

�� 3.4. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie semnalizate �n conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.

��� Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi să fie amplasate �n locuri corespunzătoare.

�� 3.5. Pentru a putea fi utilizate �n orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.

�� 3.6. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranţă, de intensitate suficientă �n caz de pană de curent.

�� 4. Detectarea şi stingerea incendiilor

�� 4.1. �n funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia �ncăperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.

�� 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarmă trebuie �ntreţinute şi verificate �n mod periodic.

��� La intervale periodice trebuie să se efectueze �ncercări şi exerciţii adecvate.

�� 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi uşor de manipulat.

�� 4.4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.

��� Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate �n locuri corespunzătoare.

�� 5. Ventilaţie

��� Ţin�ndu-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt �n cantitate suficientă.

��� Dacă se foloseşte o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută �n stare de funcţionare şi nu trebuie să expună lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.

��� Atunci c�nd este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire accidentală a instalaţiei.

�� 6. Expunerea la riscuri particulare

�� 6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.

�� 6.2. Atunci c�nd lucrătorii trebuie să pătrundă �ntr-o zonă a cărei atmosferă este susceptibilă să conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să fie inflamabilă, atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.

�� 6.3. �ntr-un spaţiu �nchis un lucrător nu poate fi �n nici un caz expus la o atmosferă cu risc ridicat.

��� Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat �n permanenţă din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.

�� 7. Temperatura

��� �n timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman, ţin�ndu-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt supuşi lucrătorii.

�� 8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, �ncăperilor şi căilor de circulaţie de pe şantier

�� 8.1. Posturile de lucru, �ncăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, �n măsura �n care este posibil, de suficientă lumină naturală.

��� Atunci c�nd lumina zilei nu este suficientă şi, de asemenea, pe timpul nopţii locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare şi suficientă.

��� Atunci c�nd este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile, protejate contra şocurilor.

��� Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau să influenţeze percepţia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.

�� 8.2. Instalaţiile de iluminat ale �ncăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel �nc�t să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.

�� 8.3. �ncăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie �n care lucrătorii sunt expuşi la riscuri �n cazul �ntreruperii funcţionării iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă de o intensitate suficientă.

�� 9. Uşi şi porţi

�� 9.1. Uşile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să �mpiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.

�� 9.2. Uşile şi porţile care se deschid �n sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să �mpiedice căderea lor.

�� 9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranţă trebuie să fie semnalizate corespunzător.

�� 9.4. �n vecinătatea imediată a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru pietoni. Acestea trebuie să fie semnalizate �n mod vizibil şi trebuie să fie menţinute libere �n permanenţă.

�� 9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.

��� Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat �n caz de pană de energie, şi trebuie să poată fi deschise manual.

�� 10. Căi de circulaţie - zone periculoase

�� 10.1. Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de �ncărcare, trebuie să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel �nc�t să poată fi utilizate uşor, �n deplină securitate şi �n conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi �n vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc.

�� 10.2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de �ncărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate �n funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate.

��� Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanţă de securitate suficientă sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.

��� Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic şi �ntreţinute.

�� 10.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel �nc�t să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.

�� 10.4. Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu �n zonele respective.

��� Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi să pătrundă �n zonele periculoase.

��� Zonele periculoase trebuie semnalizate �n mod vizibil.

�� 11. Cheiuri şi rampe de �ncărcare

�� 11.1. Cheiurile şi rampele de �ncărcare trebuie să fie corespunzătoare dimensiunilor �ncărcăturilor ce se transportă.

�� 11.2. Cheiurile de �ncărcare trebuie să aibă cel puţin o ieşire.

�� 11.3. Rampele de �ncărcare trebuie să fie sigure, astfel �nc�t lucrătorii să nu poată cădea.

�� 12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru

��� Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilită, �n funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel �nc�t lucrătorii să dispună de suficientă libertate de mişcare pentru activităţile lor.

�� 13. Primul ajutor

�� 13.1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate face �n orice moment.

��� De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit �n acest scop.

��� Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru �ngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentaţi sau victime ale unei �mbolnăviri neaşteptate.

�� 13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe �ncăperi de prim ajutor, �n funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de activităţi.

�� 13.3. �ncăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.

�� 13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate �n conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.

�� 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor �n toate locurile unde condiţiile de muncă o cer.

��� Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi trebuie să fie uşor accesibile.

��� Un panou de semnalizare amplasat �n loc vizibil trebuie să indice clar adresa şi numărul de telefon ale serviciului de urgenţă.

�� 14. Instalaţii sanitare

�� 14.1. Vestiare şi dulapuri pentru �mbrăcăminte

�� 14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să poarte �mbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate cere să se schimbe �ntr-un alt spaţiu.

��� Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficientă şi să fie dotate cu scaune.

�� 14.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de �ncăpătoare şi să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să �şi usuce �mbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentaţia şi efectele personale şi să le poată păstra �ncuiate.

��� �n anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor periculoase, a umidităţii, a murdăriei, �mbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ţinută separat de vestimentaţia şi efectele personale.

�� 14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare separată a acestora.

�� 14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare �n sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrător trebuie să dispună de un loc unde să-şi pună �mbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.

�� 14.2. Duşuri, chiuvete

�� 14.2.1. Atunci c�nd tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare �n număr suficient.

��� Trebuie prevăzute săli de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.

�� 14.2.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de �ncăpătoare, astfel �nc�t să permită fiecărui lucrător să �şi facă toaleta, fără să fie deranjat şi �n condiţii de igienă corespunzătoare.

��� Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece şi caldă.

�� 14.2.3. Atunci c�nd duşurile nu sunt necesare, �n sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie să fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apă curentă caldă, dacă este necesar. Acestea trebuie să fie amplasate �n apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.

��� Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci c�nd acest lucru este necesar din motive de decenţă.

�� 14.2.4. Dacă �ncăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste �ncăperi trebuie să comunice �ntre ele.

�� 14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete

��� �n apropierea posturilor de lucru, a �ncăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilităţi care să asigure nepoluarea mediului �nconjurător, de regulă ecologice.

��� Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.

�� 15. �ncăperi pentru odihnă şi/sau cazare

�� 15.1. Lucrătorii trebuie să dispună de �ncăperi pentru odihnă şi/sau cazare uşor accesibile, atunci c�nd securitatea ori sănătatea lor o impun, �n special datorită tipului activităţii, numărului mare de lucrători sau distanţei faţă de şantier.

�� 15.2. �ncăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători.

�� 15.3. Dacă nu există asemenea �ncăperi, alte facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta să le poată folosi �n timpul �ntreruperii lucrului.

�� 15.4. �ncăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar �n cazuri excepţionale trebuie să fie dotate cu echipamente sanitare �n număr suficient, cu o sală de mese şi cu o sală de destindere.

��� Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţin�ndu-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie să se ţină seama de prezenţa lucrătorilor de ambele sexe.

�� 15.5. �n �ncăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor �mpotriva disconfortului produs de fumul de tutun.

�� 16. Femei gravide şi mame care alăptează

��� Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni �n poziţie culcată, �n condiţii corespunzătoare.

�� 17. Lucrători cu dizabilităţi

��� Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ţin�ndu-se seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilităţi.

��� Această dispoziţie se aplică �n special uşilor, căilor de comunicaţie, scărilor, duşurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilităţi.

�� 18. Dispoziţii diverse

�� 18.1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel �nc�t să fie vizibile şi identificabile �n mod clar.

�� 18.2. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă pe şantier şi, eventual, de altă băutură corespunzătoare şi nealcoolică, �n cantităţi suficiente, at�t �n �ncăperile pe care le ocupă, c�t şi �n vecinătatea posturilor de lucru.

�� 18.3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiţii pentru a lua masa �n mod corespunzător şi, dacă este cazul, să dispună de facilităţi pentru a-şi pregăti masa �n condiţii corespunzătoare.

��
PARTEA B

� CERINŢE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din şantiere

��� Observaţii preliminare

��� Atunci c�nd situaţii particulare o cer, clasificarea cerinţelor minime �n două secţiuni, aşa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie să fie considerată obligatorie.

�� SECŢIUNEA 1

� Posturi de lucru din şantiere, �n interiorul �ncăperilor

�� 1. Stabilitate şi soliditate

��� �ncăperile trebuie să aibă o structură şi o stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.

�� 2. Uşi de siguranţă

��� Uşile de siguranţă trebuie să se deschidă către exterior şi nu trebuie să fie �ncuiate, astfel �nc�t să poată fi deschise uşor şi imediat de către orice persoană care are nevoie să le utilizeze �n caz de urgenţă.

��� Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca uşi de siguranţă.

�� 3. Ventilaţie

��� Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie mecanică, acestea trebuie să funcţioneze astfel �nc�t lucrătorii să nu fie expuşi curenţilor de aer.

��� Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminată rapid.

�� 4. Temperatură

�� 4.1. Temperatura �n �ncăperile de odihnă, �ncăperile pentru personalul de serviciu permanent, �ncăperile sanitare, cantine şi �ncăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice acestor �ncăperi.

�� 4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticlă trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, �n funcţie de natura activităţii şi destinaţia �ncăperii.

�� 5. Iluminatul natural şi artificial

��� Locurile de muncă trebuie, pe c�t posibil, să dispună de lumină naturală suficientă şi să fie echipate cu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

�� 6. Pardoselile, pereţii şi plafoanele �ncăperilor

�� 6.1. Pardoselile �ncăperilor trebuie să fie lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri �nclinate periculoase. Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.

�� 6.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor �ncăperilor trebuie să fie realizate astfel �nc�t să poată fi curăţate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.

�� 6.3. Pereţii transparenţi sau translucizi, �n special pereţii realizaţi integral din sticlă, din �ncăperi ori din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie să fie semnalizaţi clar. Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau trebuie să fie separaţi de posturile de lucru şi de căile de circulaţie astfel �nc�t lucrătorii să nu poată intra �n contact cu pereţii şi să nu poată fi răniţi prin spargerea acestora.

�� 7. Ferestre şi luminatoare

�� 7.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie să poată fi deschise, �nchise, reglate şi fixate �n siguranţă de către lucrători.

��� Atunci c�nd acestea sunt deschise, trebuie poziţionate astfel �nc�t să nu prezinte un pericol pentru lucrători.

�� 7.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute, �ncă din faza de proiectare, cu sisteme de curăţare sau trebuie să dispună de dispozitive care să permită curăţarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii care execută această activitate ori pentru ceilalţi lucrători prezenţi.

�� 8. Uşi şi porţi

�� 8.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi porţilor sunt determinate �n funcţie de natura şi destinaţia �ncăperilor.

�� 8.2. Uşile transparente trebuie să fie semnalizate la �nălţimea vederii.

�� 8.3. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.

�� 8.4. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor trebuie protejate �mpotriva spargerii atunci c�nd acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi răniţi �n cazul �n care acestea se sparg.

�� 9. Căile de circulaţie

��� Traseele căilor de circulaţie trebuie să fie puse �n evidenţă, �n măsura �n care utilizarea �ncăperilor şi echipamentul din dotare necesită acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor.

�� 10. Măsuri specifice pentru scări şi trotuare rulante

��� Scările şi trotuarele rulante trebuie să funcţioneze �n condiţii de siguranţă şi trebuie să fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.

��� Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă, accesibile şi uşor de identificat.

�� 11. Dimensiunile şi volumul de aer al �ncăperilor

��� �ncăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţă şi o �nălţime care să permită lucrătorilor să �şi desfăşoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.

�� SECŢIUNEA a 2-a

� Posturi de lucru din şantiere, �n exteriorul �ncăperilor

�� 1. Stabilitate şi soliditate

�� 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la �nălţime sau �n ad�ncime, trebuie să fie solide şi stabile, ţin�ndu-se seama de:

�� a) numărul de lucrători care le ocupă;

�� b) �ncărcăturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;

�� c) influenţele externe la care pot fi supuse.

��� Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestivă sau involuntară a ansamblului ori a părţilor acestor posturi de lucru.

�� 1.2. Verificare

��� Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate �n mod corespunzător şi, �n special, după orice modificare de �nălţime sau ad�ncime a postului de lucru.

�� 2. Instalaţii de distribuţie a energiei

�� 2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se află pe şantier, �n special cele care sunt supuse influenţelor externe, trebuie verificate periodic şi �ntreţinute corespunzător.

�� 2.2. Instalaţiile existente �nainte de deschiderea şantierului trebuie să fie identificate, verificate şi semnalizate �n mod clar.

�� 2.3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare dată c�nd este posibil acestea trebuie să fie deviate �n afara suprafeţei şantierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.

��� Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie ţinute la distanţă faţă de instalaţii.

��� �n cazul �n care vehiculele de şantier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricţie corespunzătoare şi o protecţie suspendată.

�� 3. Influenţe atmosferice

��� Lucrătorii trebuie să fie protejaţi �mpotriva influenţelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.

�� 4. Căderi de obiecte

��� Lucrătorii trebuie să fie protejaţi �mpotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată c�nd aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.

��� Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel �nc�t să se evite răsturnarea ori căderea lor.

��� �n caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va �mpiedica accesul �n zonele periculoase.

�� 5. Căderi de la �nălţime

�� 5.1. Căderile de la �nălţime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, �n special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de �nalte şi av�nd cel puţin o bordură, o m�nă curentă şi protecţie intermediară, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.

�� 5.2. Lucrările la �nălţime nu pot fi efectuate, �n principiu, dec�t cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.

��� �n cazul �n care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte mijloace sigure de ancorare.

�� 6. Schele şi scări

�� 6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite şi �ntreţinute astfel �nc�t să se evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentală.

�� 6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel �nc�t persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.

�� 6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:

�� a) �nainte de utilizarea lor;

�� b) la intervale periodice;

�� c) după orice modificare, perioadă de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de păm�nt ori �n alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenţa sau stabilitatea.

�� 6.4. Scările trebuie să aibă o rezistenţă suficientă şi să fie corect �ntreţinute.

��� Acestea trebuie să fie corect utilizate, �n locuri corespunzătoare şi conform destinaţiei lor.

�� 6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate �mpotriva deplasărilor involuntare.

�� 7. Instalaţii de ridicat

�� 7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:

�� a) bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia �i sunt destinate;

�� b) corect instalate şi utilizate;

�� c) �ntreţinute �n stare bună de funcţionare;

�� d) verificate şi supuse �ncercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale �n vigoare;

�� e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.

�� 7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată �n mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

�� 7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate �n alte scopuri dec�t cele pentru care sunt destinate.

�� 8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor

�� 8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să fie:

�� a) bine concepute şi construite, ţin�ndu-se seama, �n măsura �n care este posibil, de principiile ergonomice;

�� b) menţinute �n stare bună de funcţionare;

�� c) utilizate �n mod corect.

�� 8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să aibă pregătirea necesară.

�� 8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea �n excavaţii sau �n apă a vehiculelor şi a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor.

�� 8.4. C�nd este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul �mpotriva strivirii �n cazul răsturnării maşinii şi al căderii de obiecte.

�� 9. Instalaţii, maşini, echipamente

�� 9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de m�nă, cu sau fără motor, trebuie să fie:

�� a) bine proiectate şi construite, ţin�ndu-se seama, �n măsura �n care este posibil, de principiile ergonomice;

�� b) menţinute �n stare bună de funcţionare;

�� c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;

�� d) manevrate de către lucrători av�nd pregătirea corespunzătoare.

�� 9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie să fie verificate şi supuse �ncercărilor şi controlului periodic.

�� 10. Excavaţii, puţuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente

�� 10.1. �n cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:

�� a) pentru a preveni riscurile de �ngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzări sau altor mijloace corespunzătoare;

�� b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;

�� c) pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel �nc�t să se realizeze o atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;

�� d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti �ntr-un loc sigur, �n caz de incendiu, irupere a apei sau cădere a materialelor.

�� 10.2. �nainte de �nceperea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.

�� 10.3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.

�� 10.4. Grămezile de păm�nt, materialele şi vehiculele �n mişcare trebuie ţinute la o distanţă suficientă faţă de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.

�� 11. Lucrări de demolare

��� C�nd demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:

�� a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare;

�� b) lucrările trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente.

�� 12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele

�� 12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.

�� 12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii �mpotriva pericolelor datorate nesiguranţei şi instabilităţii temporare a lucrării.

�� 12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie să fie proiectate şi calculate, realizate şi �ntreţinute astfel �nc�t să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.

�� 13. Batardouri şi chesoane

�� 13.1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie:

�� a) bine construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o rezistenţă suficientă;

�� b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii să se poată adăposti �n caz de iruperi de apă şi de materiale.

�� 13.2. Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau cheson trebuie să se facă numai sub supravegherea unei persoane competente.

�� 13.3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să fie controlate periodic de către o persoană competentă.

[sus]