Sari la continut | Sari la navigare

Unelte personale
OSHA Network
Locatia curenta: Prima pagina → Legislatie → Hotarârea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Hotarârea nr. 1050 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 29/08/2006


În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319/2006,
Guvernul României adopta prezenta hotarâre.

 

   CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

   Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor din industria extractivă de foraj.
   (2) Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 se aplică în întregime domeniului prevăzut la alin. (1), fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice conţinute în prezenta hotărâre.
   Art. 2. - Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:
   a) industrie extractivă de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni pentru asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;
   b) loc de muncă - ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităţilor şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.
   Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.

   CAPITOLUL II
  Obligaţiile angajatorilor

   Art. 4. - Pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca:
   a) locurile de muncă să fie proiectate, construite, echipate, date în folosinţă, exploatate şi întreţinute astfel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea şi/sau sănătatea proprie şi/sau a celorlalţi lucrători;
   b) exploatarea locurilor de muncă în prezenţa lucrătorilor să se facă sub supravegherea unei persoane responsabile;
   c) activităţile care comportă un risc special să fie încredinţate numai personalului competent şi să se execute conform instrucţiunilor date;
   d) toate instrucţiunile de securitate să fie redactate astfel încât să poată fi înţelese de către toţi lucrătorii la care se referă;
   e) locurile de muncă să fie dotate cu instalaţii de prim ajutor adecvate;
   f) toate exerciţiile de securitate necesare să se efectueze periodic.
   Art. 5. - Angajatorul trebuie să se asigure că este întocmit şi ţinut la zi un document referitor la securitate şi sănătate, denumit în continuare document de securitate şi sănătate, care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 7, 12, 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.
   Art. 6. - Documentul de securitate şi sănătate face dovada în special că:
   a) sunt determinate şi evaluate riscurile la care sunt expuşi lucrătorii la locul de muncă;
   b) se iau măsurile corespunzătoare pentru a se atinge obiectivele prezentei hotărâri;
   c) proiectarea, utilizarea şi întreţinerea locului de muncă şi ale echipamentelor prezintă securitate.
   Art. 7. - Documentul de securitate şi sănătate se întocmeşte înainte de începerea lucrării şi trebuie revizuit dacă locul de muncă suferă modificări majore, extinderi sau transformări.
   Art. 8. - În situaţia în care la acelaşi loc de muncă sunt prezenţi lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator răspunde de toate problemele care ţin de responsabilitatea sa.
   Art. 9. - Angajatorul care are responsabilitatea locului de muncă coordonează punerea în aplicare a tuturor măsurilor privitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi înscrie în documentul de securitate şi sănătate scopul, măsurile şi modalităţile de punere în aplicare a acestei coordonări.
   Art. 10. - Dispoziţiile art. 9 nu aduc atingere răspunderii individuale a angajatorilor prevăzute de Legea nr. 319/2006.
   Art. 11. - (1) Angajatorul trebuie să raporteze fără întârziere autorităţilor prevăzute la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 319/2006 orice accident de muncă grav şi/sau mortal, precum şi orice pericol grav.
   (2) Dacă este necesar, angajatorul actualizează documentul de securitate şi sănătate, înregistrând măsurile luate pentru evitarea evenimentelor prevăzute la alin. (1).
   Art. 12. - Angajatorul trebuie să ia măsurile de precauţie corespunzătoare în funcţie de metoda de exploatare:
   a) pentru a evita, detecta şi combate declanşarea şi propagarea incendiilor şi exploziilor; şi
   b) pentru a evita formarea atmosferelor explozive şi/sau nocive pentru sănătate.
   Art. 13. - Angajatorul trebuie să prevadă şi să întreţină mijloace corespunzătoare de evacuare şi salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucrătorilor de la locurile de muncă, rapid şi în deplină securitate.
   Art. 14. - Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de comunicare necesare care să permită, în caz de nevoie, declanşarea imediată a operaţiilor de asistenţă, prim ajutor, de evacuare şi salvare.

   CAPITOLUL III
  Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor

   Art. 15. - Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea şi sănătatea la locurile de muncă şi, în special, asupra celor privind punerea în aplicare a prevederilor art. 4-14, fără a se aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.
   Art. 16. - Informaţiile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizaţi.
   Art. 17. - Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora trebuie să se facă în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 319/2006.

   CAPITOLUL IV
  Supravegherea medicală

   Art. 18. - Pentru a asigura supravegherea medicală corespunzătoare a lucrătorilor, în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea lor la locul de muncă, se iau măsuri în conformitate cu reglementările legale în domeniu.
   Art. 19. - Măsurile menţionate la art. 18 se stabilesc astfel încât să permită fiecărui lucrător să beneficieze sau să fie supus unui examen medical înainte de începerea activităţilor prevăzute la art. 2 şi, ulterior, în mod periodic.
   Art. 20. - Supravegherea medicală a lucrătorilor în cadrul sistemului naţional de sănătate se asigură prin structurile medicale de medicină a muncii care funcţionează potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice.

   CAPITOLUL V
  Dispoziţii finale

   Art. 21. - Locurile de muncă ce se vor crea după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexele nr. 1-3.
   Art. 22. - Locurile de muncă existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexe, până cel târziu la data aderării României la Uniunea Europeană.
   Art. 23. - Dacă, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, locurile de muncă sunt supuse unor modificări, extinderi şi/sau transformări, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca aceste modificări, extinderi şi/sau de transformări să fie în conformitate cu cerinţele minime corespunzătoare prevăzute în anexe.
   Art. 24. - Prevederile anexelor nr. 1-3 se adaptează în funcţie de evoluţia acquis-ului comunitar şi a standardizării cu privire la industria extractivă de foraj şi/sau de progresul tehnic, evoluţia reglementărilor sau specificaţiilor internaţionale ori a noilor descoperiri în domeniul industriei extractive de foraj.
   Art. 25. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
   Art. 26. - Dispoziţiile prevederilor din anexe se aplică ori de câte ori acestea sunt necesare datorită caracteristicilor locului de muncă, în funcţie de activitate, de împrejurări sau de un risc specific.
   Art. 27. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
   Art. 28. - De la data aderării României la Uniunea Europeană, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va raporta Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, despre aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, prezentând totodată punctele de vedere ale partenerilor sociali.
    *
    Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/91/CEE privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 348/1992.

    PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
    
                                              Contrasemnează:
                                              ───────────────
                            Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
                                               Gheorghe Barbu
                                     Ministrul economiei şi comerţului,
                                             Codruţ Ioan Şereş
                                        Ministrul sănătăţii publice,
                                         Gheorghe Eugen Nicolăescu
                                     p. Ministrul integrării europene,
                                              Adrian Ciocănea,
                                              secretar de stat
    Bucureşti, 9 august 2006.
    Nr. 1.050.

   ANEXA Nr. 1

    CERINŢE MINIME COMUNE
aplicabile sectoarelor de foraj terestru şi marin

   1. Stabilitate şi soliditate
    Locurile de muncă trebuie proiectate, construite, instalate, exploatate, supravegheate şi întreţinute pentru a putea rezista forţelor exterioare la care pot fi supuse.
    Ele trebuie să aibă structura şi soliditatea corespunzătoare în funcţie de utilizare.
   2. Supraveghere şi organizare
   2.1. Organizarea locurilor de muncă
   2.1.1. Locurile de muncă trebuie să fie astfel organizate încât să asigure o protecţie adecvată împotriva riscurilor. Acestea trebuie menţinute curate, iar substanţele sau depunerile periculoase trebuie îndepărtate ori ţinute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
   2.1.2. Posturile de lucru trebuie să fie proiectate şi construite după principii ergonomice, ţinându-se seama de necesitatea lucrătorilor de a putea urmări derularea operaţiunilor de la postul lor de lucru.
   2.1.3. Zonele în care există riscuri specifice trebuie delimitate şi semnalizate.
   2.2. Persoană responsabilă
    La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o persoană responsabilă desemnată de angajator, care să aibă calităţile şi competenţa necesare acestei funcţii.
    Angajatorul poate să îşi asume el însuşi responsabilitatea pentru locul de muncă la care se face referire în paragraful anterior, dacă are calităţile şi competenţa necesare.
   2.3. Supravegherea
    Pentru asigurarea securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor pe parcursul tuturor operaţiilor, trebuie asigurată supravegherea de către persoane care au calităţile şi competenţa cerute de această funcţie, desemnate de către angajator sau în numele acestuia, şi care acţionează în interesul acestuia.
    Angajatorul poate să îşi asume personal supravegherea la care se face referire în primul paragraf, dacă are calităţile şi competenţa necesare.
   2.4. Lucrători competenţi
    La fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să se găsească un număr suficient de lucrători care să aibă calităţile, experienţa şi pregătirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredinţate.
   2.5. Informare, instruire şi pregătire
    Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire sau perfecţionare profesională, necesare pentru asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lor.
    Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii primesc instrucţiuni pe înţelesul lor, astfel încât să nu pună în pericol propria securitate şi sănătate sau pe a celorlalţi lucrători.
   2.6. Instrucţiuni scrise
    Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranţă a utilajelor.
    Aceste instrucţiuni trebuie să includă informaţii cu privire la utilizarea echipamentelor de intervenţie, precum şi la măsurile ce trebuie luate la locul de muncă sau în apropierea acestuia, în caz de urgenţă.
   2.7. Metode sigure de lucru
    La fiecare loc de muncă sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru.
   2.8. Permise de lucru
    În cazul în care documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrărilor periculoase şi pentru executarea lucrărilor care nu sunt, în mod normal, periculoase, dar care, în interacţiune cu alte activităţi, pot genera pericole grave.
    Permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de persoana desemnată în acest scop şi trebuie să conţină condiţiile ce trebuie îndeplinite şi măsurile ce trebuie luate înainte, în timpul lucrului şi după lucru.
   2.9. Revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi de sănătate
    Angajatorul trebuie să asigure revizuirea periodică a măsurilor referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securităţii şi sănătăţii, pentru a fi în concordanţă cu prevederile prezentei hotărâri.
   3. Utilaje şi instalaţii mecanice şi electrice
   3.1. Generalităţi
    În momentul alegerii, instalării, punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii utilajelor mecanice şi electrice trebuie să se acorde atenţia cuvenită securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, luându-se în considerare prevederile prezentei hotărâri, ale Hotărârii Guvernului nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale, precum şi ale legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/655 CEE.
    Dacă utilajele sunt amplasate într-o zonă în care există sau pot să existe riscuri de incendiu ori de explozie datorate aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci acestea trebuie să corespundă utilizării într-o astfel de zonă.
    Utilajele trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecţie adecvată şi sisteme de securitate în caz de avarie.
   3.2. Dispoziţii specifice
    Utilajele şi instalaţiile mecanice trebuie să prezinte o rezistenţă suficientă, să nu prezinte defecte evidente şi să corespundă scopului în care au fost realizate.
    Utilajele şi instalaţiile electrice trebuie să aibă o capacitate şi o putere corespunzătoare scopului în care au fost destinate.
   4. Întreţinere
   4.1. Întreţinere generală
    Este necesară stabilirea unui program adecvat privind verificarea sistematică, întreţinerea şi, dacă este cazul, testarea utilajelor şi instalaţiilor mecanice şi electrice.
    Întreţinerea, verificarea şi testarea oricărei părţi a instalaţiei sau a utilajului trebuie efectuate de către o persoană competentă.
    Procesele-verbale de verificare şi testare trebuie întocmite şi păstrate în mod corespunzător.
   4.2. Întreţinerea echipamentului de protecţie
    Echipamentul de protecţie trebuie să fie corespunzător, pregătit pentru utilizare şi în perfectă stare de funcţionare în orice moment.
    Întreţinerea trebuie făcută ţinându-se seama de activităţile exercitate.
   5. Controlul puţurilor
    În timpul operaţiilor de foraj trebuie să fie prevăzute echipamente corespunzătoare pentru controlul puţurilor, în scopul prevenirii riscurilor de erupţie.
    La amplasarea acestor echipamente trebuie să se ţină seama de caracteristicile puţului forat şi de condiţiile de exploatare.
   6. Protecţia împotriva atmosferelor nocive şi riscurilor de explozie
   6.1. Trebuie luate măsuri pentru evaluarea prezenţei substanţelor nocive şi/sau potenţial explozive în atmosferă şi pentru măsurarea concentraţiei acestor substanţe.
    Dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care să înregistreze şi să măsoare concentraţiile de gaz, automat şi continuu, în punctele menţionate, dispozitive de alarmă automate, sisteme de decuplare automată a instalaţiilor electrice şi sisteme de oprire automată a motoarelor cu ardere internă.
    Dacă sunt prevăzute măsurători automate, valorile determinate trebuie înregistrate şi păstrate în documentul de securitate şi sănătate.
   6.2. Protecţia împotriva atmosferelor nocive
   6.2.1. Dacă se acumulează sau există riscul să se acumuleze în atmosferă substanţe nocive, trebuie luate măsuri adecvate pentru a se asigura reţinerea lor la sursă şi îndepărtarea lor.
    Sistemul trebuie să fie capabil să disperseze aceste substanţe nocive, astfel încât să nu prezinte niciun risc pentru lucrători.
   6.2.2. Fără a aduce atingere prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, în zonele în care lucrătorii pot fi expuşi atmosferelor nocive pentru sănătatea lor, trebuie să existe un număr suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzătoare.
    În asemenea cazuri, trebuie să fie prezent la locul de muncă un număr suficient de lucrători instruiţi să folosească asemenea echipamente.
    Echipamentul trebuie să fie depozitat şi întreţinut corespunzător.
   6.2.3. În cazul în care în atmosferă există sau poate exista hidrogen sulfurat ori alte gaze toxice, trebuie să existe şi să fie pus la dispoziţia organelor de control un plan de protecţie care să precizeze echipamentele disponibile şi măsurile preventive adoptate.
   6.3. Prevenirea riscurilor de explozie
   6.3.1. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru prevenirea apariţiei şi formării atmosferelor explozive.
   6.3.2. În interiorul zonelor care prezintă riscuri de explozie, trebuie luate toate măsurile pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive.
   6.3.3. Trebuie stabilit un plan de prevenire a exploziilor, precizându-se echipamentele şi măsurile ce trebuie luate.
   7. Căi şi ieşiri de urgenţă
   7.1. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie libere şi să conducă în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zonă de securitate, la un punct de adunare ori la un post de evacuare sigur.
   7.2. În caz de pericol, lucrătorii trebuie să poată evacua rapid şi în condiţii de securitate maximă toate locurile de muncă.
   7.3. Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se fac în funcţie de folosirea, dotarea şi dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane prezente.
    Încăperile de cazare şi de repaus trebuie să aibă cel puţin două ieşiri de urgenţă separate, situate cât mai departe posibil una de cealaltă şi care să conducă spre o zonă sigură, un punct de adunare sigur sau un punct de evacuare sigur.
   7.4. Uşile de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior sau, dacă acest lucru nu este posibil de realizat, atunci trebuie să fie glisante.
    Uşile de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau blocate, astfel încât să nu poată fi deschise uşor şi imediat de către persoanele care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă.
   7.5. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
   7.6. Uşile de urgenţă nu trebuie încuiate.
    Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces către acestea trebuie să fie libere, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment, fără oprelişti.
   7.7. Căile şi ieşirile de urgenţă, care necesită iluminare, trebuie prevăzute şi cu iluminare de siguranţă de intensitate corespunzătoare, în eventualitatea unei întreruperi a alimentării cu energie electrică.
   8. Aerisirea locurilor de muncă închise
   8.1. În locurile de muncă închise trebuie să se asigure suficient aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru folosite şi eforturile fizice impuse lucrătorilor.
    Dacă se utilizează o instalaţie de ventilaţie, ea trebuie menţinută în stare de funcţionare.
    Orice defecţiune în funcţionarea instalaţiei trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.
   8.2. Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau ventilaţie mecanică, acestea trebuie să funcţioneze astfel încât lucrătorii să nu fie expuşi curenţilor de aer care i-ar putea deranja.
    Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminată rapid.
   9. Temperatura din încăperi
   9.1. Temperatura din încăperile de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman în timpul lucrului, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de eforturile fizice impuse lucrătorilor.
   9.2. Temperatura din încăperile de repaus, din încăperile pentru personalul de serviciu permanent, din grupurile sanitare, din cantine şi din încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice acestor încăperi.
   9.3. Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive asupra locurilor de muncă, în funcţie de natura muncii şi de locul de muncă.
   10. Pardoselile, pereţii, plafoanele şi acoperişurile încăperilor
   10.1. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase; ele trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
    Locurile de muncă în care sunt instalate posturi de lucru trebuie să prezinte o izolaţie din punct de vedere termic, ţinându-se seama de tipul întreprinderii şi de activitatea fizică a lucrătorilor.
   10.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor din încăperi trebuie să poată fi curăţate şi renovate la un nivel de igienă adecvat.
   10.3. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special cei integral din sticlă, din încăperile ori din apropierea locurilor de muncă şi a căilor de acces trebuie să fie clar semnalizaţi şi confecţionaţi din material securizat sau separaţi de aceste locuri de muncă şi de căile de acces, astfel încât lucrătorii să nu vină în contact cu aceste glasvanduri ori să fie răniţi în cazul spargerii lor.
   10.4. Accesul pe acoperişurile din materiale insuficient de rezistente trebuie permis numai în situaţia în care se realizează dotarea cu echipamente care să asigure desfăşurarea lucrului în deplină securitate.
   11. Iluminarea naturală şi artificială
   11.1. Fiecare loc de muncă trebuie să dispună de o iluminare suficientă care să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
   11.2. Locurile de muncă trebuie să primească suficientă lumină naturală şi trebuie să fie prevăzute, ţinându-se cont de condiţiile de climă, cu dispozitive de iluminare artificială adecvate pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
   11.3. Instalaţiile de iluminat din încăperile de lucru şi din căile de acces trebuie să fie amplasate astfel încât tipul iluminării să nu prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.
   11.4. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă cu o intensitate adecvată.
   11.5. Instalaţiile de iluminat trebuie să fie proiectate astfel încât să asigure o iluminare permanentă a locurilor de control operaţional, căilor de ieşire, locurilor de îmbarcare, zonelor periculoase.
    Dacă locurile de muncă nu sunt ocupate decât ocazional, obligaţia la care se referă primul paragraf se limitează la perioada în care lucrătorii sunt prezenţi.
   12. Ferestre şi luminatoare
   12.1. Ferestrele, luminatoarele şi sistemele de ventilaţie prevăzute cu dispozitive de deschidere, reglare şi blocare trebuie proiectate astfel încât funcţionarea acestora să fie sigură.
    Amplasarea lor trebuie să nu constituie un risc pentru lucrători atunci când sunt deschise.
   12.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie să poată fi curăţate fără riscuri.
   13. Uşi şi porţi
   13.1. Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi porţilor, precum şi materialele din care sunt confecţionate sunt determinate de natura şi utilizarea încăperilor sau incintelor.
   13.2. Uşile transparente trebuie marcate adecvat la nivelul privirii.
   13.3. Uşile şi porţile batante trebuie să fi transparente sau să posede panouri transparente.
   13.4. Dacă suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor nu sunt din materiale securizate şi dacă există posibilitatea ca lucrătorii să se rănească dacă acestea se sparg, suprafeţele trebuie protejate împotriva spargerii.
   13.5. Uşile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de securitate care să împiedice ieşirea acestora de pe şine şi căderea în mod neaşteptat.
   13.6. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.
   13.7. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie marcate adecvat.
    Ele trebuie să poată fi deschise din interior oricând, cu uşurinţă, fără ajutor special.
    Ele trebuie să poată fi deschise când locurile de muncă sunt ocupate.
   13.8. În apropierea imediată a porţilor destinate în special traficului de vehicule, dacă acestea nu sunt sigure pentru pietoni, trebuie să existe uşi sau porţi destinate acestora care să fie semnalizate vizibil şi degajate în permanenţă.
   13.9. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte un pericol de accidentare pentru lucrători.
    Ele trebuie să fie prevăzute cu sistem de oprire de siguranţă accesibile şi uşor de identificat şi dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, să poată fi deschise manual.
   13.10. Dacă accesul într-un loc este oprit de lanţuri sau dispozitive similare, acestea trebuie să fie vizibile şi semnalizate prin panouri de interdicţie ori avertizare adecvate.
   14. Căi de circulaţie
   14.1. În caz de urgenţă, trebuie să fie posibile accesul fără pericol la locul de muncă şi evacuarea rapidă şi în siguranţă.
   14.2. Căile de circulaţie, inclusiv scările, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie calculate, dimensionate şi amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele să le poată utiliza uşor, în deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie ameninţaţi de niciun pericol.
   14.3. Căile utilizate pentru traficul pietonal şi/sau traficul de mărfuri trebuie să fie dimensionate în concordanţă cu numărul de utilizatori potenţiali şi cu tipul de întreprindere.
    Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanţă de securitate corespunzătoare pentru pietoni.
   14.4. Între căile de circulaţie destinate vehiculelor şi porţi, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare şi scări trebuie să existe o distanţă suficientă.
   14.5. Traseul căilor de circulaţie şi acces trebuie să fie semnalizat clar pentru a asigura protecţia lucrătorilor.
   15. Zone periculoase
   15.1. Dacă locurile de muncă cuprind zone periculoase în care, datorită naturii muncii, există riscuri, inclusiv de cădere a lucrătorilor şi a obiectelor, locurile de muncă trebuie prevăzute, în măsura posibilităţilor, cu dispozitive care să împiedice intrarea în zonă a lucrătorilor neautorizaţi.
   15.2. Trebuie luate măsuri adecvate de protecţie a lucrătorilor autorizaţi să intre în zonele periculoase.
   15.3. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
   16. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor libertatea de mişcare la posturile de lucru
   16.1. Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţă, înălţime şi un volum de aer corespunzătoare, care să permită lucrătorilor să îşi desfăşoare munca fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.
   16.2. Dimensiunile suprafeţei neocupate de la postul de lucru trebuie să asigure lucrătorilor suficientă libertate de mişcare şi să le permită să îşi desfăşoare munca în deplină securitate.
   17. Încăperile de repaus
   17.1. Dacă securitatea şi sănătatea lucrătorilor necesită acest lucru, în funcţie de tipul de activitate sau de efectivele care depăşesc un anumit număr de persoane, lucrătorii trebuie să dispună de o cameră de repaus uşor accesibilă.
    Această dispoziţie nu este aplicabilă dacă lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în birouri sau în camere de lucru similare, care oferă posibilitatea de relaxare în timpul pauzelor.
   17.2. Încăperile de repaus trebuie să fie destul de mari şi să fie dotate cu un număr corespunzător de mese şi scaune cu spătar, în funcţie de numărul lucrătorilor.
   17.3. În încăperile de repaus trebuie luate măsuri pentru protecţia nefumătorilor faţă de disconfortul creat de fumul de ţigară.
   17.4. Dacă timpul de muncă este întrerupt cu regularitate şi în mod frecvent şi nu există cameră de repaus, trebuie puse la dispoziţia personalului alte camere în care lucrătorii să poată sta în timpul întreruperilor, ori de câte ori securitatea şi sănătatea lucrătorilor o justifică.
    Trebuie luate măsuri adecvate pentru protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului provocat de fumul de ţigară.
   18. Locuri de muncă în aer liber
   18.1. Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte amplasamente sau instalaţii în aer liber, care sunt ocupate ori utilizate de către lucrători în decursul activităţii lor, trebuie să fie astfel organizate ca circulaţia pietonală sau a vehiculelor să se facă în condiţii de securitate.
   18.2. Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu lumină artificială, în condiţiile în care lumina zilei este insuficientă.
   18.3. Dacă lucrătorii sunt angajaţi la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie să fie, dacă este posibil, amenajate astfel încât lucrătorii:
   a) să fie protejaţi împotriva influenţelor atmosferice şi, dacă este necesar, împotriva căderii de obiecte;
   b) să nu fie expuşi la niveluri sonore nocive, nici la influenţe exterioare nocive;
   c) în caz de pericol, să poată părăsi rapid locul de muncă şi să poată fi ajutaţi rapid;
   d) să nu alunece sau să cadă.
   19. Femei gravide şi mame care alăptează
    Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcată, în condiţii adecvate.
   20. Lucrători cu handicap
    La organizarea locurilor de muncă trebuie să se ţină seama de lucrătorii cu handicap, dacă este necesar.
    Această dispoziţie se referă, mai ales, la uşile, căile de comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele, toaletele şi posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu handicap.

   ANEXA Nr. 2

    CERINŢE MINIME
aplicabile sectorului de foraj terestru

   1. Detectarea şi prevenirea incendiilor
   1.1. Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosinţă, se exploatează sau se întreţin locuri de muncă, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declanşării şi propagării incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate şi sănătate.
    Trebuie să fie stabilite prevederi pentru ca orice incendiu să fie stins rapid şi eficient.
   1.2. Locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului şi, în măsura în care este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarmă.
   1.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie să fie accesibile şi uşor de manipulat şi, dacă este necesar, protejate împotriva riscurilor de deteriorare.
   1.4. La locul de muncă trebuie păstrat un plan de pază contra incendiului care să precizeze măsurile de luat, conform prevederilor art. 4-14 din hotărâre, pentru prevenirea, detectarea şi combaterea declanşării şi propagării incendiilor.
   1.5. Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie să fie semnalizat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
    Aceste semne trebuie să fie amplasate în puncte corespunzătoare şi trebuie să fie durabile.
   2. Comanda de la distanţă în caz de urgenţă
    Dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, anumite echipamente trebuie, în caz de urgenţă, să poată fi comandate de la distanţă din locuri corect alese.
    Asemenea echipament trebuie să includă sisteme de izolare şi purjare a puţurilor, instalaţiilor şi conductelor.
   3. Mijloace de comunicare în situaţii normale şi critice
   3.1. Dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să dispună de:
   a) un sistem acustic şi optic capabil să transmită, în caz de nevoie, un semnal de alarmă oricărui post de lucru;
   b) un sistem acustic capabil să fie auzit clar în toate punctele instalaţiei ocupate frecvent de lucrători.
   3.2. Dispozitivele de declanşare a alarmei trebuie amplasate în locuri adecvate.
   3.3. Dacă lucrătorii sunt prezenţi în locuri de muncă care nu sunt ocupate în mod obişnuit, trebuie amplasate sisteme de comunicare la îndemână.
   4. Puncte de adunare şi registru de apel
    Dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie specificate punctele de adunare şi trebuie ţinut un registru de apel şi luate măsurile necesare în acest sens.
   5. Mijloace de evacuare şi salvare
   5.1. Lucrătorii trebuie instruiţi în acţiuni adecvate în caz de urgenţă.
   5.2. Echipamentele de salvare trebuie plasate în locuri adecvate şi accesibile, gata de utilizare.
   5.3. Dacă evacuarea urmează un itinerar dificil sau dacă trece printr-o zonă cu atmosferă irespirabilă ori care poate deveni irespirabilă, lucrătorii trebuie să dispună la postul lor de lucru de aparate de autosalvare pentru folosirea imediată.
   6. Exerciţii de securitate
    La toate locurile de muncă ocupate în mod obişnuit de lucrători trebuie să se efectueze periodic exerciţii de securitate.
    Scopul principal al acestor exerciţii este de a forma şi verifica aptitudinile lucrătorilor desemnaţi să utilizeze, să manipuleze sau să exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol, ţinându-se seama de criteriile stipulate în documentul de securitate şi sănătate arătat la pct. 1.1.
    Dacă este necesar, lucrătorii trebuie, de asemenea, să exerseze folosirea, manipularea sau exploatarea corectă a acestor echipamente.
   7. Instalaţii sanitare
   7.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
   7.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare, dacă aceştia trebuie să poarte echipament de lucru special şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
    Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă o capacitate suficientă şi să fie prevăzute cu scaune.
   7.1.2. Vestiarele trebuie să fie de dimensiuni suficient de mari şi să aibă dotările care să permită fiecărui lucrător să îşi ţină încuiată îmbrăcămintea în timpul lucrului.
    Dacă împrejurările o justifică (de exemplu, substanţe periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie separate de cele pentru îmbrăcămintea personală.
    Trebuie să existe dotările necesare pentru ca fiecare lucrător să îşi poată pune la uscat echipamentul de lucru.
   7.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor de către bărbaţi şi femei.
   7.1.4. Dacă vestiarele nu sunt necesare conform prevederilor pct. 7.1.1, fiecare lucrător trebuie să poată dispune de un loc pentru păstrarea îmbrăcămintei.
   7.2. Duşuri şi chiuvete
   7.2.1. Trebuie puse la dispoziţia lucrătorilor duşuri suficiente şi corespunzătoare, ţinându-se seama de tipul de activitate sau din raţiuni de igienă.
    Trebuie prevăzute săli de duşuri separate sau utilizarea separată a duşurilor de către bărbaţi şi femei.
   7.2.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îşi facă toaleta fără să fie deranjat şi în condiţii adecvate de igienă.
    Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă rece şi caldă.
   7.2.3. Dacă, conform prevederilor pct. 7.2.1 primul paragraf, nu sunt necesare duşuri, trebuie să existe chiuvete adecvate şi suficiente, cu apă curentă rece şi caldă, plasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
    Dacă este necesar, din motive de decenţă, trebuie prevăzute chiuvete separate sau utilizarea acestora trebuie să se facă separat de către bărbaţi şi femei.
   7.2.4. Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale uşoară de comunicare între ele.
   7.3. Toalete şi chiuvete
    În apropierea posturilor de lucru trebuie prevăzute camere de repaus, vestiare şi camere cu duşuri sau chiuvete dotate cu un număr suficient de toalete şi chiuvete.
    Trebuie prevăzute toalete separate pentru femei şi bărbaţi sau utilizarea acestora trebuie să se facă separat de către femei şi bărbaţi.
   8. Încăperi şi echipamente de prim ajutor
   8.1. Echipamentul de prim ajutor trebuie să fie adecvat tipului de activitate desfăşurată.
    Trebuie să existe una sau două încăperi de prim ajutor.
    În aceste camere trebuie afişate clar şi vizibil instrucţiuni de prim ajutor în caz de accidente.
   8.2. Încăperile de prim ajutor trebuie dotate cu instalaţii şi echipamente de prim ajutor indispensabile şi trebuie să fie uşor accesibile brancardierilor.
    Ele trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
   8.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile de muncă unde condiţiile de muncă necesită acest lucru.
    Acest echipament trebuie să fie semnalizat corespunzător şi uşor accesibil.
   8.4. Un număr suficient de lucrători trebuie să fie instruit cu privire la utilizarea echipamentului de prim ajutor prevăzut.
   9. Căi de comunicaţie
    Dacă vehiculele rutiere au acces la locurile de muncă, trebuie stabilite regulile de circulaţie necesare.

   ANEXA Nr. 3

    CERINŢE SPECIALE MINIME
aplicabile sectorului de foraj marin

   1. Observaţie preliminară
   1.1. Fără a aduce atingere prevederilor art. 5-7, angajatorul care răspunde de locul de muncă la care se face referire în prezenta anexă trebuie să se asigure că documentul de securitate şi sănătate arată că au fost luate toate măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor atât în situaţii normale, cât şi în situaţii critice.
    În acest sens, documentul de securitate şi sănătate trebuie:
   a) să identifice sursele de pericol specifice locului de muncă, inclusiv orice activitate concomitentă care poate cauza accidente ce pot avea consecinţe grave pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor afectaţi;
   b) să evalueze riscurile rezultând din sursele speciale de pericol arătate la lit. a);
   c) să dovedească faptul că au fost luate măsurile adecvate pentru evitarea accidentelor vizate la lit. a), pentru limitarea propagării accidentelor şi pentru a permite o evacuare eficientă şi controlată a locului de muncă în situaţii de urgenţă;
   d) să dovedească faptul că sistemul de gestionare respectă prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi ale prezentei hotărâri în situaţiile normale şi critice.
   1.2. Angajatorul trebuie să respecte procedurile şi modalităţile prevăzute în documentul de securitate şi sănătate în timpul planificării şi punerii în practică a tuturor fazelor relevante reglementate de prezenta hotărâre.
   1.3. Diferiţii angajatori care răspund de diferitele locuri de muncă trebuie să coopereze, dacă este cazul, la întocmirea documentelor de securitate şi sănătate şi la luarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
   2. Detectarea şi stingerea incendiilor
   2.1. Trebuie luate măsuri adecvate, definite de documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1, pentru prevenirea, detectarea şi stingerea incendiilor şi pentru prevenirea extinderii lor.
    Dacă este necesar, trebuie prevăzute dispozitive contra focului pentru a izola zonele cu risc de incendiu.
   2.2. Trebuie prevăzute sisteme adecvate de detectare a focului şi de protecţie, precum şi sisteme de stingere a incendiilor şi alarme, la toate locurile de muncă, în conformitate cu riscurile definite în documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1.
    Aceste sisteme pot include, dar nu se limitează la:
   a) sisteme de detectare a incendiilor;
   b) sisteme de alarmă în caz de incendiu;
   c) conducte de apă pentru stingerea incendiilor;
   d) hidranţi şi furtunuri;
   e) sisteme cu jet de apă şi monitoare de apă;
   f) aspersoare automate;
   g) sisteme pentru stingerea flăcărilor de gaz;
   h) sisteme pentru stingere cu spumă;
   i) stingătoare portabile;
   j) echipament pentru pompieri.
   2.3. Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor accesibile, uşor de manipulat şi, dacă este necesar, trebuie să fie protejate împotriva deteriorării.
   2.4. La locul de muncă trebuie ţinut un plan de protecţie contra incendiilor, care să precizeze măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea, detectarea şi stingerea incendiilor.
   2.5. Sistemele de urgenţă trebuie izolate şi protejate împotriva accidentelor, astfel încât funcţiile lor să rămână operaţionale în caz de urgenţă.
    Dacă este cazul, aceste sisteme trebuie dublate.
   2.6. Echipamentele trebuie semnalizate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
    Aceste semnalizări trebuie amplaste în puncte adecvate şi trebuie să fie durabile.
   3. Control la distanţă în caz de urgenţă
   3.1. Dacă documentul de securitate şi sănătate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, trebuie stabilit un sistem de control la distanţă. Acest sistem trebuie să dispună de staţii de control situate în locuri adecvate şi care să poată fi utilizate în caz de urgenţă având, dacă este necesar, staţii de control în puncte de adunare sigure şi în staţii de evacuare.
   3.2. Echipamentele de control la distanţă, menţionate la pct. 3.1, trebuie să includă cel puţin sisteme de ventilaţie, dispozitive de oprire urgentă a echipamentelor care pot provoca aprinderi, un sistem de prevenire a scurgerii lichidelor şi gazelor inflamabile, sisteme de protecţie contra incendiilor şi de control al puţurilor.
   4. Mijloace de comunicare în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă
   4.1. Dacă documentul de securitate şi sănătate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să dispună de:
   a) un sistem acustic şi optic capabil să transmită un semnal de alarmă în caz de nevoie, în oricare post de lucru ocupat de lucrători;
   b) un sistem acustic capabil să fie auzit distinct în toate părţile instalaţiei unde lucrătorii sunt prezenţi frecvent;
   c) un sistem capabil să menţină comunicarea cu ţărmul şi cu serviciile de urgenţă.
   4.2. Aceste sisteme trebuie să rămână operaţionale în situaţie de urgenţă.
    Sistemul acustic trebuie să fie completat de sisteme de comunicaţie care să fie independente de o instalaţie electrică ce nu prezintă siguranţă.
   4.3. Dispozitivele de declanşare a alarmei trebuie plasate în locuri adecvate.
    Dacă lucrătorii sunt prezenţi în locuri de muncă ce nu sunt ocupate în mod obişnuit, trebuie pus la dispoziţia lor un sistem de comunicaţii adecvat.
   5. Puncte sigure de adunare şi registru de apel
   5.1. Trebuie luate măsurile adecvate pentru protejarea punctelor de evacuare şi a punctelor sigure de adunare împotriva căldurii, fumului şi, în măsura posibilităţilor, împotriva efectelor unei explozii şi pentru a se asigura că drumurile de ieşire spre şi dinspre punctele de evacuare şi punctele sigure de adunare rămân accesibile.
    Aceste măsuri trebuie să ofere protecţie lucrătorilor o perioadă suficientă pentru a permite, în caz de nevoie, organizarea şi executarea fără risc a operaţiunii de evacuare şi salvare.
   5.2. Dacă documentul de securitate şi sănătate menţionat la pct. 1.1 prevede acest lucru, unul dintre locurile protejate prevăzute la pct. 5.1 trebuie să fie dotat cu instalaţii adecvate pentru a permite comanda de la distanţă a echipamentelor prevăzute la pct. 3 şi pentru a comunica cu ţărmul şi cu serviciile de salvare.
   5.3. Punctele sigure de adunare şi punctele de evacuare trebuie să fie uşor accesibile din locurile de cazare şi de muncă.
   5.4. La fiecare punct sigur de adunare este obligatoriu să se ţină la zi şi să se afişeze o listă cu numele lucrătorilor repartizaţi la punctul respectiv de adunare.
   5.5. O listă a lucrătorilor cu răspundere specială în caz de alertă trebuie întocmită şi afişată în puncte corespunzătoare la locul de muncă.
    Numele lor trebuie să figureze în instrucţiunile scrise prevăzute la pct. 2.6 din anexa nr. 1.
   6. Mijloace de evacuare şi salvare
   6.1. Lucrătorii trebuie instruiţi cu privire la măsurile adecvate ce trebuie luate în caz de urgenţă.
    Pe lângă exerciţiul general de salvare, lucrătorii trebuie să primească instrucţia specifică locului de muncă, indicată în documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1.
   6.2. Lucrătorii trebuie să urmeze un antrenament corespunzător în tehnici de salvare, ţinând seama de criteriile stabilite în documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1.
   6.3. Fiecare loc de muncă trebuie prevăzut cu un număr suficient de mijloace de salvare care să permită, în caz de urgenţă, evacuarea directă pe mare.
   6.4. Trebuie stabilit un plan de salvare pe mare şi de evacuare a locurilor de muncă.
    Planul, care trebuie să se bazeze pe documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1, trebuie să prevadă utilizarea de ambarcaţiuni de salvare şi elicoptere şi să conţină criterii privitoare la capacitatea şi viteza de reacţie a vaselor şi elicopterelor de salvare.
    Viteza de reacţie necesară fiecărei instalaţii trebuie să fie consemnată în documentul de securitate şi sănătate.
    Vasele de salvare trebuie să fie proiectate şi echipate pentru a satisface cerinţele de evacuare şi salvare.
   6.5. Cerinţele minime pentru fiecare ambarcaţiune (barcă), plută, colac, vestă de salvare din dotare sunt următoarele:
   a) trebuie să fie adaptate şi dotate pentru a asigura supravieţuirea un timp suficient;
   b) trebuie să fie în număr suficient pentru toţi lucrătorii care pot fi prezenţi;
   c) trebuie să fie adecvate locului de muncă;
   d) trebuie să fie din materiale fiabile, avându-se în vedere funcţia lor de a salva vieţi şi circumstanţele în care pot fi utilizate şi depozitate gata pentru a fi folosite;
   e) trebuie să aibă o culoare care să le facă vizibile la folosire şi să fie dotate cu echipamente care să-i permită utilizatorului să atragă atenţia salvatorilor.
   6.6. Echipamentul de salvare adecvat trebuie să fie gata oricând pentru a fi folosit.
   7. Exerciţii de securitate
    La locurile de muncă în care lucrătorii sunt de obicei prezenţi, trebuie organizate periodic exerciţii de salvare în cadrul cărora:
   - toţi lucrătorii, însărcinaţi cu misiuni precise în caz de pericol necesitând utilizarea, întreţinerea şi funcţionarea echipamentelor de salvare, trebuie instruiţi şi trebuie verificată aptitudinea lor de a executa sarcinile, conform criteriilor stabilite în documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1. Dacă este cazul, lucrătorii trebuie antrenaţi în folosirea şi mânuirea echipamentelor;
   - toate echipamentele de salvare folosite în timpul exerciţiilor trebuie examinate, curăţate şi, după caz, reîncărcate sau înlocuite şi puse la locul lor;
   - funcţionarea ambarcaţiunilor de salvare trebuie verificată.
   8. Echipamente sanitare
   8.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
   8.1.1. Dacă lucrătorii trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă din motive de sănătate şi decenţă nu li se poate cere să se schimbe în alte camere, aceştia trebuie să aibă la dispoziţie vestiare corespunzătoare.
    Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă o capacitate suficientă şi să fie dotate cu scaune.
   8.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de mari şi să posede echipamente care să permită fiecărui lucrător să îşi ţină încuiată îmbrăcămintea în timpul lucrului.
    În funcţie de împrejurări (de exemplu, substanţe periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru echipamentul de lucru trebuie să fie separate de cele pentru îmbrăcămintea personală.
    Trebuie să existe dotările necesare pentru ca fiecare lucrător să îşi poată pune la uscat echipamentul de lucru.
   8.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate sau utilizarea separată a vestiarelor de către bărbaţi şi femei.
   8.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul pct. 8.1.1, fiecare lucrător trebuie să poată dispune de un loc pentru a-şi păstra îmbrăcămintea.
   8.2. Duşuri şi chiuvete
    Dacă este necesar, pe lângă echipamentele prevăzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziţia lucrătorilor duşuri şi chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de muncă.
   8.3. Toalete şi chiuvete
    Dacă este necesar, pe lângă echipamentele prevăzute în locurile de cazare, trebuie puse la dispoziţia lucrătorilor toalete şi chiuvete adecvate, situate în apropierea locurilor de muncă.
    Trebuie prevăzute toalete separate sau utilizarea separată a toaletelor de către femei şi bărbaţi.
   9. Încăperi şi echipament de prim ajutor
   9.1. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi destinate acordării primului ajutor, în funcţie de dimensiunea instalaţiei şi de tipul activităţii desfăşurate.
   9.2. Încăperile destinate acordării primului ajutor trebuie dotate cu echipamente, instalaţii, medicamente adecvate şi cu un număr suficient de lucrători instruiţi, în funcţie de împrejurări, care să acorde primul ajutor sau, când este cazul, să acorde tratament sub îndrumarea unui medic (care poate să fie sau să nu fie de faţă).
    Încăperile trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
   9.3. În plus, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde condiţiile de muncă necesită acest lucru.
    Acest echipament trebuie să fie uşor accesibil şi semnalizat în mod corespunzător.
   10. Loc de cazare
   10.1. Dacă natura, importanţa şi durata operaţiilor fac necesar acest lucru, angajatorul trebuie să pună la dispoziţia lucrătorilor un loc de cazare care trebuie să fie:
   a) protejat adecvat împotriva efectelor unei explozii, precum şi împotriva infiltrării de fum şi gaz, împotriva declanşării şi propagării unui incendiu, în conformitate cu documentul de securitate şi sănătate prevăzut la pct. 1.1;
   b) echipat adecvat cu ventilaţie, încălzire şi iluminat;
   c) prevăzut la fiecare nivel cu cel puţin două ieşiri independente ducând spre căi de urgenţă;
   d) protejat împotriva zgomotului, mirosurilor şi fumului provenite din alte zone, care pot fi periculoase pentru sănătate, precum şi împotriva intemperiilor;
   e) separat de orice post de lucru şi situat departe de zonele periculoase.
   10.2. Aceste locuri de cazare trebuie să conţină suficiente paturi sau locuri în paturi supraetajate pentru numărul de persoane preconizat să doarmă.
    Orice încăpere destinată dormitului trebuie să conţină un spaţiu adecvat pentru păstrarea îmbrăcămintei ocupanţilor.
    Trebuie asigurate dormitoare separate pentru bărbaţi şi femei.
   10.3. Aceste locuri de cazare trebuie să includă un număr suficient de duşuri şi de chiuvete cu apă curentă caldă şi rece.
    Trebuie prevăzute încăperi de duş separate sau folosirea separată a încăperilor de duş de către femei şi bărbaţi.
    Încăperile de duş trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a permite fiecărui lucrător şi îşi facă toaleta nederanjat şi în condiţii igienice.
   10.4. Locul de cazare trebuie prevăzut cu un număr suficient de toalete şi chiuvete.
    Trebuie prevăzute toalete separate sau utilizarea separată a toaletelor de către bărbaţi şi femei.
   10.5. Locurile de cazare şi instalaţiile lor trebuie menţinute la un nivel adecvat de igienă.
   11. Funcţionarea elicopterelor
   11.1. Dimensiunile şi amplasarea punţilor pentru elicoptere prevăzute la locurile de muncă trebuie să garanteze o accesibilitate optimă, astfel ca cel mai mare elicopter să poată folosi puntea în cele mai severe condiţii.
    Puntea pentru elicoptere trebuie să fie proiectată şi construită în mod corespunzător.
   11.2. În vecinătatea imediată a zonei de aterizare trebuie să fie pregătit şi depozitat echipamentul necesar de folosire în caz de accident de elicopter.
   11.3. În cazul instalaţiilor unde locuiesc lucrătorii, pe heliport, în timpul manevrelor elicopterelor, trebuie să fie prezent un număr suficient de persoane instruite pentru intervenţii de urgenţă.
   12. Amplasarea instalaţiilor pe mare - Securitate şi stabilitate
   12.1. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în industria extractivă de foraj, în cazul amplasării instalaţiilor de foraj pe mare.
   12.2. Activităţile de pregătire a amplasării instalaţiilor pe mare trebuie executate astfel încât să asigure securitatea şi stabilitatea lor.
   12.3. Echipamentele şi procedurile folosite la activităţile prevăzute la pct. 12.1 trebuie să aibă capacitatea de a reduce orice risc pentru lucrătorii din industria extractivă de foraj, ţinându-se seama de condiţiile normale şi de cele critice.

[sus]

Campanii
Iniţiativa pentru locuri de muncă sănătoase
Campania locuri de muncă sigure şi sănătoase
 
Agenţii