Protectia Muncii - Manual pentru invatamantul universitar
ISBN 973-30-4256-0
De unde poate fi cumparata: Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii Bucuresti
Din momentul in care omul a inceput sa munceasca - deci sa desfasoare constient o activitate de transformare a elementelor de mediu pentru a-si asigura existenta - dateaza si primele preocupari pentru imbunatatirea conditiilor de munca.
In secolele "preindustriale", cercetarile si masurile pentru ameliorarea conditiilor de munca, diminuarea eforturilor si marirea randamentelor, au avut un caracter sporadic si local.
Scrierile antice relateaza despre astfel de actiuni si despre unele masuri exprese de protectie a lucratorilor, despre existenta unor medici pe santierele faraonice, despre masurile pentru combaterea saturnismului si a intoxicatiei cu mercur in Grecia, la Roma, Alexandria (aparatori ale mainii la unelte, masti din basici de peste pentru slefuitorii cu minium, manusi, jambiere, tuburi de ventilare in mine etc.).
Atata timp cat efortul muscular caracteriza participarea omului la procesul de productie, cercetarile au fost orientate spre studierea acestuia. Treptat, conceptia s-a largit, renuntandu-se la abordarea strict mecanicista. Tot mai multe stiinte au inceput sa se preocupe de relatia om - masina - mediu ambiant: medicina, antropologia, sociologia, psihologia, stiintele economice. Fiecare a analizat impactul dintre om si elementele procesului de munca din propriul sau punct de vedere, cautand solutii pentru protejarea lucratorului concomitent cu cresterea productivitatii sale.
Spre finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea iau nastere si incep sa se dezvolte, ca ramuri distincte, fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia, protectia muncii.
In tara noastra, I. Atanasiu, profesor de fiziologie (Bucuresti), poate fi considerat fondatorul scolii romanesti de fiziologie experimentala, datorita studiilor sale (de la inceputul secolului al XX-lea) privind optimizarea performantelor neuromotorii in sport si munca. Profesorul I. Nitescu (Cluj) s-a orientat spre investigatii asupra comportarii organismului uman la efort fizic si psihic.
Se pot cita, de asemenea, cercetarile mai recente ale profesorilor Gr. Benetato, A. Ardeleanu, I. Gontea, N. Margineanu, P. Groza, R. Vranceanu, G. Arsenescu s.a., privind diferitele aspecte ale comportarii organismului uman in efortul de munca si fata de diversi factori externi. Relativ la psihologia muncii, primele contributii apartin lui Fl. Stefanescu Goanga si C. Radulescu Motru.
*
Din ansamblul practicilor si cercetarilor vizand relatia omului cu munca, s-a conturat in decursul timpului ca obiect distinct, protejarea lucratorului impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Asa cum s-a mentionat, primele masuri constient si strict preventive cunoscute dateaza inca din antichitate. In majoritatea cazurilor insa, accidentele si bolile profesionale erau considerate drept o fatalitate. Ulterior, factori multiplii dependenti de revolutia industriala din secolul al XIX-lea si de progresul general al cunoasterii au impus, ca o problema deosebit de importanta, necesitatea eliminarii sau cel putin a reducerii lor, ceea ce s-a reflectat si in aparitia unor reglementari juridice specifice, ca si a unor incercari de stienticizare a activitatii preventive.
In tara noastra, cercetatorii Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii au conturat o teorie unitara si coerenta relativ la fenomenul accidentarii si imbolnavirii profesionale si a modalitatilor de reducere sau eliminare a acestuia. Experienta lor teoretica si practica a fost reunita si fructificata sub forma primului manual de protectie a muncii pentru invatamantul universitar.
Structura manualului reflecta conceptia autorilor asupra sferei notiunii de "protectie a muncii", ca fiind sumumum a trei componente majore: disciplina stiintifica, institutie juridica si activitate metodologico-aplicativa.
In consecinta, materialul didactic a fost impartit in patru capitole, precedate de un scurt istoric al evolutiei protectiei muncii.
In capitolul 1 sunt explicitate notiunile cele mai generale aferente domeniului, respectiv: obiectul protectiei muncii; sfera notiunii de protectie a muncii; accidentele de munca si bolile profesionale - definire, elemente, clasificare, efecte asupra victimei.
Capitolul 2 contine bazele teoretice ale prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, in cadrul lui fiind explicitate geneza acestor fenomene negative, factorii care conduc la producerea lor, precum si masurile generice de prevenire a evenimentelor.
In capitolul 3 este circumscris cadrul juridic in interiorul caruia se desfasoara activitatea preventiva in Romania, facandu-se si o scurta prezentare a principalelor elemente de legislatie a securitatii si sanatatii in munca din diverse tari.
In ultima parte a manualului sunt prezentate si explicitate instrumentele metodologice utilizate in domeniul protectiei muncii, incepand cu organizarea activitatii la nivel national si de intreprindere, pana la elementele noi, moderne, cum ar fi evaluarea riscurilor si a securitatii sistemelor de munca, certificarea calitatii de protectie a echipamentelor tehnice, managementul protectiei muncii in conditiile economiei capitaliste.
CUPRINS
Scurt istoric al evolutiei protectiei muncii
1. Notiuni generale
1.1. Obiectul protectiei muncii
1.2. Sfera notiunii de protectia muncii
1.3. Accidentele de munca si bolile profesionale
2. Bazele teoretice ale prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale
2.1. Geneza accidentelor de munca si a bolilor proesionale
2.2. Factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala
2.3. Masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale
3. Bazele legislative ale protectiei muncii
3.1. Legislatia privind protectia muncii in diverse tari
3.2. Legislatia privind protectia muncii in romania
4. Bazele metodologice ale protectiei muncii
4.1. Organizarea protectiei muncii in diverse tari
4.2. Organizarea protectiei muncii in romania
4.3. Cercetarea accidentelor de munca
4.4. Declararea si evidenta accidentelor de munca, analiza statistica
4.5. Cercetarea, declararea si evidenta bolilor profesionale
4.6. Analiza morbiditatii prin boli profesionale
4.7. Controlul securitatii muncii
4.8. Autorizarea functionarii persoanelor juridice din punct de vedere al protectiei muncii
4.9. Certificarea calitatii echipamentelor tehnice din punct de vedere al securitatii muncii
4.10. Evaluarea securitatii sistemelor de munca
4.11. Managementul protectiei muncii in conditiile economiei de piata
