Studiu privind noi abordari a stresului in relatie cu munca
Liliana Rapas, Gabriela Vladoiu Godeanu,
Isabela Tudor
Directia de Sanatate Publica Bucuresti
Exista un consens general in definirea stresului in relatie cu munca, ca o stare psihologica negativa prin componentele cognitive si emotionale si a efectelor determinate asupra sanatatii angajatilor si a organizatiei.
Teoriile moderne care pot fi utilizate pentru a relata experienta si efectele stresului in munca, ca proces, sunt multiple, acceptate actual fiind cele transactionale.
In cadrul acestui proces se disting secvential urmatoarele relatii: intre mediul de munca si perceptia angajatilor, intre perceptia subiectiva a angajatilor si stres, intre stres si modificarile survenite in starea de sanatate si a functiilor psihologice. In primul rand aprecierea stresului se bazeaza pe metoda autoevaluarii si aspectele emotionale obiectivizate prin teste psihologice specifice, evaluarea suprasolicitarilor neuropsihice – ca outcomes imediat si evaluarea starii de sanatate.
Studiul efectuat pe un lot de 60 de persoane care desfasoara activitate cu diferite grade de responsabilitate intr-un mediu de munca specific caracterizat prin preponderenta factorilor de risc psihologici si secundar prin cei fizici (servicii de birou) a urmarit introducerea “metodei triangulatiei” pentru aprecierea stresului in relatie cu munca.
Lotul, relativ uniform din punct de vedere
a “job description”, cu o expunere relativ omogena
la factori de risc organizationali si de mediu, a fost investigat
de echipa mixta: psiholog specializat, medic specialist medicina
muncii, medic de familie.
Prin aplicarea unui chestionar ce acopera 45 de probleme de
la locul de munca (factori ai mediului de munca, riscuri, factori
organizationali, ergonomici s.a.) s-a constat ca perceptia unui
loc de munca in care parametri de mediu sunt conform normelor
in vigoare, amenajarea locurilor de munca respecta standardele
ergonomice, difera foarte mult si nu se incadreaza in limita
de confort asa cum ne-am astepta. Actiunea factorilor organizationali
este deasemenea perceputa ca negativa inducand ceea ce se numeste
“negative affectivity”.
Testele psihologice aplicate releva suprasolicitarii neuropshice la 43 – 51% din subiecti si afectarea functiilor vizuale in medie la 33% din subiecti ceea ce determina variatii ale capacitatii de munca si de performare a sarcinilor specifice. Daca functiile vizuale au fost investigate utilizand o metoda integrata cu ajutorului aparatului - ERGOVISION - in aplicarea testelor psihologice s-a utilizat un sistem informatic “VIENNA TEST SYSTEM – computer-aided psychological diagnosis", care a permis analiza statistica, compararea cu diverse sisteme de referinta certificate in Comunitatea Europeana, pe categorii de profesii, varste, nivel de pregatire, cu diferite grade de afectare neurologica. Aprecierea nivelului de stres prin chestionarul Holmes (clasic) releva prezenta stresului profesional la 49% din subiecti.
Colaborarea cu medicul de familie al subiectilor investigati releva prezenta afectiunilor cardiovasculare si endocrine in concordanta cu datele din literatura de specialitate.
Concluzii:
Introducerea metodei triangulatiei
de masurare a stresului profesional, care necesita abordarea
din trei puncte de vedere: al antecedentelor si perceptiei angajatilor
relativ la stresul in munca, al suprasolicitarii neuropsihice
si vizuale si a afectarii starii de sanatate (pe scurt: factori
de risc – stres – sanatate) reprezinta un cadru
simplu pentru armonizarea metodologica a abordarii integrate
sanatate si securitate in munca pentru aprecierea stresului
profesional. Aceasta permite trecerea de la abordarile specifice
anilor ‘50 – abordarea tehnica si abordarea fiziologica
– la abordarea moderna, psihologica, la baza careia stau
cele doua tipuri de teorii: interactionale si transactionale.
Utilizarea softurilor specializate certificate pentru teste psihologice, diagnostic, statistica – VIENNA TEST SYSTEM – permite compararea rezultatelor obtinute in studii efectuate in Romania cu cele obtinute in tarile UE, stocare, predictie, contructia unor noi teste psihologice pentru extindere investigatiilor.
Abordarea combinata individ – organizatie permite extinderea recomandarilor de la individ la organizatie si dezvoltarea unui management al stresului in relatie cu munca.
